Ameninţarea globală nr. 1: colapsul economic

Ameninţarea globală nr. 1: colapsul economic

De la Washington până la Londra, Bruxelles sau Moscova, liderii politici sunt în căutarea soluţiilor pentru evitarea colapsului economic.

Criza economică domină agendele de lucru ale liderilor mondiali în acest început de an, principalele soluţii propuse fiind transformarea statului într-un finanţator al economiilor naţionale şi coordonarea eforturilor la scară internaţională. În prima sa conferinţă de presă în calitate de preşedinte, susţinută luni seară, liderul american Barack Obama a solicitat Congresului să adopte cât mai curând posibil planul de relansare a economiei naţionale, avertizând că, în caz contrar, economia Statelor Unite se va confrunta cu „o catastrofă“. „Sectorul privat este atât de slăbit, încât guvernul federal este singura entitate rămasă cu resursele necesare pentru a trezi la viaţă economia“, a argumentat Obama, care a vorbit despre riscul unui „deceniu pierdut“, fără creştere economică, similar celui traversat de Japonia în anii ’90. Ultima versiune a planului de salvare, a cărui valoare ar putea depăşi 800 de miliarde de dolari, urma să fie prezentată pentru vot Congresului, ieri-seară, de secretarul american al Trezoreriei, Timothy Geithner. Trei ani de turbulenţe economice ar face din Rusia o altă ţară

Nici Rusia nu este ferită de semnale alarmiste. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a declarat luni că economia naţională trebuie să se pregătească pentru „un an greu“, primele semne de ameliorare urmând să apară abia în 2010, scrie publicaţia „The International Herald Tribune“. Estimarea liderului de la Kremlin este contrazisă însă de experţii din mediul de afaceri. „Trebuie să ne pregătim pentru o criză de trei ani“, a afirmat German Gref, şeful celei mai mari bănci din Rusia, Sverbank. Un raport economic înaintat recent preşedintelui rus şi citat de publicaţia RBK Daily avertizează asupra vulnerabilităţii economiei ruseşti, dependentă de exportul de materii prime şi cu un sistem financiar fragil. Potrivit lui Nikita Maslennikov, un expert pe probleme economice, trei ani de criză vor transforma Rusia „într-o ţară total diferită“.

Summit de criză în Europa Liderii celor 27 de membri ai Uniunii Europene se vor reuni la Bruxelles, până la sfârşitul acestei luni, pentru un summit extraordinar axat pe criza economică, a precizat ieri premierul ceh, Mirek Topolanek, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE. „Obiectivul acestei întâlniri între şefii de stat şi de guvern va fi studierea măsurilor luate până în prezent şi a eficacităţii acestora“, a precizat Topolanek. Potrivit AFP, iniţiativa vine pe fondul presiunilor Franţei, care critică pasivitatea preşedinţiei cehe în faţa crizei economice. La rândul său, oficialul ceh a vorbit despre individualismul unor membri UE, făcând aluzie la propunerile preşedintele francez Nicolas Sarkozy de organizare a unui summit numai pentru zona euro sau pentru o „iniţiativă comună franco-germană“.

ÎNGRIJORARE Criza economică, focar pentru extremism

Săptămâna trecută, Ed Balls, unul dintre susţinătorii premierului britanic Gordon Brown şi fost consilier al acestuia, a avertizat că efectele crizei economice ar putea duce la reapariţia mişcărilor extremiste de dreapta, de tipul fascismului, foarte populare în pe rioada Marii Depresiuni, din anii ’30. Declaraţiile oficialului britanic survin pe fondul dezbaterii privind „ameninţarea“ muncitorilor străini din economia britanică. „Cred că este o criză financiară extremă, mai gravă decât cea din anii ’30 şi cu toţii ne aducem aminte cum economia a modelat politicile acelei ere“, a declarat Balls.

SOLUŢIE

Plan Marshall în variantă globală

Economistul-şef al Băncii Mondiale, Justin Yifu Lin, a propus luni crearea unui „plan Marshall“, la scară globală, pentru a le oferi ţărilor sărace fondurile necesare pentru relansarea economiilor naţionale. „Eu propun ca ţările cu venituri mari, conduse de Statele Unite şi ţările cu rezerve mari, precum China şi ţările exportatoare de petrol, să adune 2.000 de miliarde de dolari în următorii cinci ani, însemnând circa 1% din produsul intern brut al ţărilor bogate, pentru a ajuta ţările sărace şi pentru a participa la un plan de relansare bugetară coordonat la nivel mondial“, a explicat oficialul Băncii Mondiale.

Ne puteți urmări și pe Google News