Ca o zglăvoacă alunecoasă, care scapă din mâinile pescarului și se ascunde apoi sub pietrele bogate în scarabei, Florin Cîțu a scăpat din cea mai mare ambuscadă în care s-a aflat până acum. Pe lângă pericole o mai fi trecut omul, dar ca momentele în care lumea se aduna-n stradă și striga ”Demisia!” nu cred că a mai avut.

Un consilier inspirat l-a învățat – sau poate o fi fost ideea omului, nu l-aș subestima chiar așa – să câștige timp și a ieșit luni cu discursul în care a anunțat că face un comitet interministerial care să decidă măsurile necesare pentru redeschiderea economiei.

Anunțul a căzut ca o bombă, într-o țară în care dezbaterea era cea obișnuită deja de un an încoace: se impun noi restricții pentru că românii se fac vinovați de ”fugă se sub escortă” la interdicțiile deja ordonate.

Situația merită câteva cuvinte explicative. Restricțiile de weekend (amenințătoare să fie extinse la toată săptămâna) au fost impuse cu fanfara de minciuni obișnuite, de exemplu, ni s-a servit proba că trei cluburi din București nu respectau măsurile de pandemie și s-a generalizat că ”bucureștenii nu dau doi bani pe lupta cu virusul”.

Nu a mai ținut. Semnalul a fost dat de Timișoara unde un liberal, președinte de consiliu județean, a pus sub semnul întrebării ideea de carantină. I s-a închis gura, dar ideea a rămas.

Prima zi de duminică ”cu program redus” a devenit prima zi de proteste. În câteva zile, protestele erau naționale.

Florin Cîțu știa câteva lucruri clare. Nu poți ceda, pentru că, asemenea lui Emil Boc, în 2012, orice cedare este un semn de slăbiciune și mitingurile s-ar fi intensificat. Psihologia maselor!

Nu putea nici să îl sacrifice pe Raed Arafat, nici să renunțe la măsurile de weekend, oricum nu la presiunea străzii.

Nu avea nici aliați și auzea și el, ca noi toți, zvonurile că ar putea fi schimbat chiar de Coaliție, din dorința de a-și salva tot mai puținele procente. Auzea numele posibililor înlocuitori, Nicolae Ciucă, lideri din provincie cu experiență în administrație sau chiar pe al lui Ludovic Orban.

Era posibilă schimbarea, discutată intens în săptămâna care a trecut, mai ales că președintele Klaus Iohannis, altădată susținătorul politicilor PNL, a fost absent pe parcursul crizei. S-a afișat alături de Cîțu, dar mesajele au fost firave.

Toate demersurile pentru sacrificarea lui Cîțu erau justificate de furia populară. El a avut și câțiva aliați. Unul pare să fie Lucian Bode, prin anchetele pentru depistarea huliganilor violenți de la proteste, dar și prin luările de poziție din partid. 

Ideea cu redeschiderea țării pe 1 iunie a fost salvatoare.

Două luni, după ce au trecut deja 13, pare un termen rezonabil de așteptare, deși furia mulțimii nu s-a stins, ci doar a acordat un ”armistițiu”.

Ideea de a permite turism intern fără nici o restricție medicală (fără certificate, teste sau adeverințe) este și ea salvatoare, pentru că HORECA a furnizat, fără îndoială, grosul protestatarilor apolitici, cel mai greu de discreditat sau controlat.

Cu omul simplu având un orizont de așteptare, cu HORECA ademenită cu banii turiștilor români, Florin Cîțu a câștigat timp destul. Mai ales că niciun politician nu îndrăznește să îl contrazică în demersul de a ”redeschide România”. În plus, a adus PNL nesperatul avantaj de a fi pentru public promotorul ridicării condiționate (nu imediate, cum cereau protestatarii) a restricțiilor, lăsându-i pe cei din USR-PLUS să se bată cu libertățile cetățenilor. Aici, Cîțu are noi aliați, Sorin Câmpeanu și Bogdan Gheorghiu.

Așa că rămâne cum am spus: ” Ca o zglăvoacă alunecoasă, care scapă din mâinile pescarului și se ascunde apoi sub pietrele bogate în scarabei...”

 

PS  Ce se poate întâmpla dacă termenul de 1 iunie nu e respectat? Restricții legate de turism și restaurante vor fi ridicate oricum, dar altele țin de cifrele uriașe propuse pentru campania de vaccinare sau de testarea masivă în școli. Astea, dacă stăm bine să ne gândim, țin direct de acțiuni ale ministerului Apărării și Sănătații. Nu cred că se va supăra vreun liberal dacă apar întârzieri, reproșuri sau chiar vinovății.