Consiliul de Securitate al ONU a servit luni pentru a evidenţia din nou diviziunea dificilă de reconciliat între Rusia și Ucraina, în plină invazie a țării est-europene.
Consiliul de Securitate al ONU a servit luni pentru a evidenţia din nou diviziunea dificilă de reconciliat între Rusia și Ucraina, în plină invazie a țării est-europene. Ambasadorul Rusiei, Vasili Nebenzia, a prezentat realitatea paralelă pe care regimul lui Vladimir Putin o apără cu privire la impactul agresiunii sale asupra civililor în fața "rapoartelor credibile" denunțate de ONU și în fața observațiilor directe ale presei prezente în Ucraina și ale organizațiilor umanitare sau în analiza serviciilor de informații din alte țări. În aceeași zi în care au murit peste o duzină de civili într-un bombardament masiv asupra Harkivului, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, foarte aproape de granița de est cu Rusia, Nebenzia a apărat în fața comunității internaționale că "nu există dovezi ale morții civililor cauzate de armata rusă".
Nici că au existat atacuri împotriva infrastructurii de uz civil.
Reprezentantul Rusiei a spus că cei care suferă sunt "oameni obișnuiți" care sunt "răpiți de radicali sau naționaliști care se agață de putere în orice fel", referindu-se la guvernul condus de Volodimir Zelenski. Și că "nu există probleme umanitare grave" în zonele controlate de armata rusă.
Nebenzia a oferit această analiză în dezbaterea privind o rezoluție promovată de Franța și Mexic pentru a cere încetarea ostilităților, protecția civililor și facilitarea ajutorului umanitar. Textul nu conține condamnări exprese ale agresiunii Rusiei care, săptămâna trecută, și-a folosit dreptul de veto pentru a deraia o rezoluție mai dură cu invazia.
"Va trebui să studiem textul cu mare atenție", a spus Nebenzia despre proiect, deși se presupune că Rusia va exercita din nou dreptul de veto pentru a nu fi de acord cu retragerea trupelor.
Cel căruia nu i-a lipsit asprimea a fost ambasadorul Ucrainei, Serhi Kisliţa, care a detaliat atrocitățile ruse împotriva civililor din țara sa și a salutat vestea că Curtea Penală Internațională de la Haga va investiga eventualele crime de război și crime împotriva umanității înregistrate înainte și în timpul invaziei.
"Nu ascultați minciunile Rusiei", i-a implorat Kisliţa pe restul membrilor Consiliului de Securitate. "Ascultaţi strigătele ucrainenilor. Noi avem nevoie de ajutorul vostru".
În timpul sesiunii, a apărut Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Flippo Grandi, care a detaliat un exod în masă al ucrainenilor din cauza ofensivei de război a Rusiei. Potrivit lui Grandi, sunt deja peste 520.000 de refugiați ucraineni în țările vecine, și este un număr care crește "de la o oră la alta".
"Rareori un exod a crescut atât de repede. Este cel mai mare, fără îndoială, din Europa de la războiul balcanic", a asigurat el.
Potrivit estimărilor sale, 280.000 de refugiați au fugit în Polonia, 94.000 în Ungaria, 40.000 în Moldova, 34.000 în România și 30.000 în Slovacia, pe lângă zeci de mii în alte țări europene și un număr mare și în Rusia.