El a declarat, sâmbătă, că unele forţe din ţara noastră continuă să considere oportună „discreditarea rolului minorității germane în această Românie comună”. Oficialul străin a menționat însă că este vorba de „voci individuale” care nu reprezintă opinia majorităţii populaţiei, transmite Agerpres. Declarațiile ambasadorului au avut loc în contextul înmulțirii atacurilor liderilor PSD la adresa președintelui Klaus Iohannis, asociat în declarații sau fotografii trucate cu nazismul. „Aceste voci sunt voci individuale. Indiferent cât de tare răsună, ele au un fundament limitat şi urmăresc obiective mai mult decât transparente. Ele nu reprezintă nicidecum opinia majorităţii populaţiei României, în relaţia acesteia cu minoritatea germană. Să avem, aşadar, în vedere această dimensiune atunci când ne opunem cu fermitate acestor voci. Să nu uităm niciodată cum gândeşte şi simte majoritatea, pentru a ne calibra corect acţiunile şi pentru a putea păstra proporţiile”, a declarat ambasadorul Germaniei în România, conform sursei citate.

„Pe tot parcursul anului trecut, dar, desigur, în special la 1 decembrie, am sărbătorit împreună 100 de ani de la formarea României moderne. Anul acesta, aniversăm în mod deosebit 100 de ani de la adeziunea unor comunităţi etnice şi minorităţi la noul stat. Votul germanilor din Bucovina, din noiembrie 1918, a fost urmat, la 8 ianuarie 1919, de Adunarea Saşilor de la Mediaş, apoi de adeziunile germanilor din Basarabia şi ale şvabilor bănăţeni. Acestea reprezintă evenimente de amploare, festive şi pline de simboluri în istoria noului stat. În orice condiţii. Însă, în contextul politic actual, în care unele forţe din ţară continuă să considere oportună discreditarea rolului minorităţii germane în această Românie comună, aceste evenimente sunt mai relevante decât oricând”, a spus diplomatul german, care participă la simpozionul „Hotărârea de Adeziune a Saşilor la Unirea cu România la 100 de ani”, organizat la Mediaş.

Cord Meier-Klodt susţine că declaraţia din urmă cu 100 de ani a fost „un pact echitabil între a oferi şi a primi” şi „un semn al solidarităţii reciproce”, fenomen pe care l-a numit „Spiritul de la Mediaş”: „Dacă nu apărăm astăzi acest spirit, cu toată convingerea, în faţa vocilor menţionate anterior, care s-au manifestat în mod defăimător chiar recent – atunci când? Sunt foarte recunoscător că foarte mulţi s-au exprimat împotriva acestor defăimări – printre aceştia, cu precădere, reprezentanţii comunităţilor evreieşti. Iar în urma eforturilor noastre comune, şi politicieni români de rang înalt! Numai că acest cuvânt dat trebuie să fie şi ţinut”.