Evenimentul Zilei > Actualitate > Alternative „verzi” la încălzirea tradiţională
Alternative „verzi” la încălzirea tradiţională

Alternative „verzi” la încălzirea tradiţională

Cu investiţii de cel puţin 10.000 de euro, vă puteţi produce singuri o parte din necesarul de apă caldă şi căldură în sezonul rece.

Dacă vreţi să vă încălziţi ecologic în lunile de iarnă, trebuie să vă pregătiţi pentru costuri care vor depăşi 10.000 de euro, în funcţie de soluţiile alese. Panourile solare pot contribui într-o măsură limitată la producţia de agent termic, dar pot fi completate cu pompe de căldură. În acest caz însă şi efortul financiar va fi mult mai mare.

"Alternativele la încălzire care au un aport de cel puţin 30% sunt cele care pleacă de la 7.000-8.000 de euro. În sus, nu există limită de preţ", spune Liviu Olteanu, consultant în domeniul energiilor regenerabile. Potrivit acestuia, contează foarte mult pe ce sistem e distribuită căldura în casă. "Dacă încălzirea se realizează prin pardoseală, din start economiile sunt de cel puţin 30%. În plus, temperatura agentului termic nu are nevoie de mai mult de 30 de grade Celsius, ceea ce se poate obţine uşor şi în miezul iernii", a explicat el.

Soluţiile trebuie alese în faza de proiect a casei

Dacă se aleg caloriferele, atunci e nevoie de o temperatură a agentului termic de 50-75 grade C, iar eficienţa sistemului de încălzire e mult mai scăzută. În plus, cu cât boilerul e mai mare, cu atât sistemul e mai eficient, pentru că apa care circulă prin calorifere se va răci mai greu, susţine Olteanu.

Aşadar, ca panourile solare să poată asigura şi încălzirea locuinţei este nevoie de boilere de 800 până la chiar 2.000 de litri, în funcţie de dimensiunea casei. Dacă vorbim de 250 de metri pătraţi, atunci suprafaţa panourilor ar trebui să fie de cel puţin 16 metri pătraţi, care vor costa circa 8.000 de euro. Dacă vorbim doar de panouri pentru apă caldă, investiţia se ridică la numai 2.000 de euro.

De asemenea, extrem de importantă este izolaţia casei – în cazul unei izolaţii foarte bune, aportul căldurii generate de panourile solare poate urca şi la 90%. La o casă cu izolaţie obişnuită, aportul maxim este de 30-50%.

Un alt aspect care cântăreşte mult în costuri, explică Liviu Olteanu, este dacă locuinţa pe care se amplasează sistemele de încălzire regenerabilă este deja construită sau nu. "O casă care se va încălzi în proporţie de 70% din surse regenerabile, dacă din start, înainte de construcţie, te gândeşti să folosească sisteme regenerabile, va fi cu doar 10- 15% mai scumpă faţă de una obişnuită, deşi duce la o diminuare cu 70% a facturilor", spune consultantul în domeniu.

El a explicat că una e să integrezi de la început panourile solare în acoperiş, alta e să le montezi după, în caz că se mai poate. La fel, ţevile pot fi montate de la început în pereţi, ceea ce duce la economii de costuri.

Pompele de căldură, costisitoare

Dacă vreţi să vă asiguraţi încălzirea complet din surse regenerabile, atunci puteţi completa panourile cu o pompă de căldură. Ce tip de pompă să alegeţi? Olteanu recomandă varianta apăsol, care, spune, nu prezintă niciun risc şi poate avea o durată foarte mare de viaţă.

În opinia altor specialişti, cea mai bună soluţie este cea care utilizează căldura din pânza freatică, întrucât dă cel mai bun randament: la 1 kWh electric consumat generează până la 5,5 kWh termici. De puţini ani au apărut pe piaţă şi pompe de căldură de apartament, aer-apă, similare oarecum aparatelor de aer condiţionat. Preţul lor pleacă de la 3.000 de euro şi poate ajunge la 6.000 de euro.

Pentru o casă, preţurile pompelor de căldură variază între 6.000 şi 12.000 euro, soluţia variind în funcţie de necesarul termic al clădirii. De exemplu, o casă pasivă consumă 12 kWh/mp/an, în timp ce una obişnuită are un consum energetic de 120-180 kWh/mp/an. Costurile finale, cu instalaţiile aferente, pot depăşi însă 20.000 de euro.

Centrala cu peleţi, soluţie riscantă

O altă variantă care poate fi luată în calcul pentru încălzire este centrala pe bază de peleţi. Investiţia iniţială este destul de ridicată, poate ajunge, în cazul centralelor foarte performante, şi la peste 15.000 euro.

Într-o iarnă se consumă circa patru tone de peleţi, în medie, iar preţul unei tone de peleţi e de 150-200 euro. Un punct slab al acestei variante este că, în multe cazuri, peleţii au o calitate slabă şi blochează centrala.

"Casa verde" vinde panourile solare

Unele dintre aceste echipamente pot fi achiziţionate prin intermediul programului guvernamental "Casa verde", derulat de Ministerul Mediului.

Potrivit datelor instituţiei, peste 14.000 de persoane fizice au depus până acum cerere de finanţare pentru 84 milioane de lei. Numai 5.600 de dosare au fost aprobate până acum. Peste 90% din acestea vizează instalarea de panouri solare. Fondurile alocate celor 5.600 de solicitări avizate se ridică la 33,5 milioane de lei, din care au fost achitate doar 3,26 milioane de lei. Valoarea totală a programului este de 110 milioane lei.

"Sunt multe case care arată bine, dar sunt catastrofe din punct de vedere energetic, nefiind deloc prietenoase cu locatarul.",
LIVIU OLTEANU, consultant în domeniul energiilor regenerabile

AUTONOMIE

Casa independentă energetic, un vis scump

În România, dată fiind şi izolaţia precară a locuinţelor, circa 70% din factura la energie a unei familii este dată de consumul de căldură. De aceea şi cele mai multe soluţii alternative ori de economisire a energiei sunt îndreptate în această zonă, a energiei termice. Cei care doresc însă şi independenţă în aprovizionarea cu electricitate mai trebuie să plătească pentru un sistem fotovoltaic cel puţin 10.000 de euro.

Investiţia este mărită de costurile cu acumulatorii necesari stocării energiei în exces. Aşadar, pentru a spune "adio!" facturilor mari la energie trebuie să vă permiteţi investiţii iniţiale de cel puţin 30.000 de euro în echipamente, greu de amortizat. Un ultim sfat: dacă vă încumetaţi la astfel de cheltuieli, alegeţi o companie care poate să vă prezinte un portofoliu de lucrări şi duceţi-vă chiar să vorbiţi cu unii dintre clienţi, ca să evitaţi neplăcerile ulterioare.

Un punct nevralgic la aceste sisteme este că, în multe cazuri, ansamblul este prost optimizat, chiar dacă individual echipamentele funcţionează bine.