Compania Alro Slatina, deţinută de grupul Vimetco, controlat de omul de afaceri rus Vitali Machitski, vrea să obţină suplimentarea energiei cumpărate de la compania de stat Hidroelectrica cu un TWh, faţă de cei 3 TWh pe care îi achiziţionează acum, pentru a majora producţia de aluminiu de la Slatina cu aproximativ 25%, de la 206.000 tone pe an la 260.000 tone, a declarat Frank Mueller, directorul general executiv al companiei.

Preţul energiei în funcţie de cotaţia aluminiului „Contractul cu Hidroelectrica de 3 TWh ne permite să producem 206.000 tone de aluminiu anual. Am convenit că există posibilitatea să creştem cantitatea de la trei la patru TWh, am estimat că o vom lua în a doua jumătate a anului, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a spus Mueller.

El a adăugat că vrea să cumpere mai multă energie de la Hidroelectrica în aceleaşi condiţii pe care le are şi în contractul de trei TWh, la acelaşi preţ şi tot până în 2018. „Dacă Hidroelectrica are energie valabilă şi ne înţelegem la preţ, cumpărăm în orice moment”, a adăugat Mueller.

Pe 2 aprilie 2010, Alro anunţa la Bursă că a finalizat negocierile cu Hidroelectrica pentru livrarea a trei TWh de energie electrică pe an, până în 2018. Termenul a fost prelungit cu cinci ani, dat fiind că iniţial, contractul expira în 2013.

În plus, cele două părţi au agreat o formulă de calcul anual pentru preţul energiei electrice în funcţie de o serie de factori, precum cotaţia aluminiului la Bursa Metalelor de la Londra (London Metal Exchange). Ca urmare, preţul de achiziţie a crescut cu circa 25% faţă de anul trecut, potrivit companiei.

În prima jumătate a acestui an, preţul mediu al aluminiului la Londra a fost de 2.129 dolari/tonă, faţă de o cotaţie medie de 1.423 dolari/tonă, în aceeaşi perioadă a lui 2009. Cererea de aluminiu, în creştere Reprezentantul Alro a explicat că majorarea producţiei s-ar face prin repornirea halei 9, care a fost închisă la sfârşitul lui 2008, din cauza costurilor de producţie prea mari şi a scăderii cererii. Piaţa de aluminiu a început însă să îşi revină încă de la sfârşitul lui 2009, iar marii producători din domeniu sunt din ce în ce mai optimişti în ceea ce priveşte evoluţia acesteia. Cererea la nivel global este antrenată în primul rând de China, cel mai mare producător auto din lume, dar şi de India.

De asemenea, aluminiul începe să se folosească din ce în ce mai mult în producţia de automobile, trenuri de mare viteză, în construcţii sau, cu un avans tot mai mare, la panourile solare. „Aşteptările industriei sunt ca cererea de aluminiu să crească cu 40% până în 2015”, a spus Mueller. Pe de altă parte, pe piaţa europeană de aluminiu competiţia este foarte ridicată, astfel încât singura diferenţă o fac costurile, iar accesul la electricitate ieftină este esenţial, a adăugat reprezentantul Vimetco.

Grupul Alro (Alro Slatina, Alum Tulcea, Vimetco Extrusion) este cel mai mare consumator de electricitate din România. În anii trecuţi, reprezentanţii Vimetco anunţau că au în plan ca pînă în 2012-2013 să îşi construiască o termocentrală pe cărbune de 1.000 MW, în care investiţia s-ar fi ridicat atunci la circa un milliard de euro. Pe de altă parte, a intervenit criza, iar atât timp cât contractul cu Alro a fost prelungit până în 2018, „în 2014-2015 cel mai devreme vom discuta despre asta”, a spus Mueller, explicând că o termocentrală se poate construi în doi-trei ani.

Hidroelectrica este cel mai mare şi mai ieftin producător de energie din România, aflat în portofoliul Ministerului Economiei. În cazul în care se va încheia contractul cu Alro, prin care cantitatea furnizată să crească la 4TWh, atunci aproape un sfert din producţia Hidroelectrica va ajunge la producătorul de aluminiu de la Slatina.

Compania a fost implicată într-un uriaş scandal de presă legat de contractele cu energie ieftină pentru „băieţii deştepţi”, încheiate, multe dintre ele, şi pe zece ani. Aceste contracte expirau în 2012-2013, dar multe dintre ele au fost prelungite de actualul director general al Hidroelectrica, pesedistul Mihai David.

Până la mijlocul acestui an, Hidroelectrica urma să fie înglobată într-una din cele două companii integrate de energie planificate de minister, respectiv Hidroenergetica, însă înfiinţarea celor doi “„giganţi” a fost amânată din cauza unor litigii.