În luna noiembrie a anului 2023, proiectul de lege privind introducerea unei pedepse suplimentare pentru fugari a fost aprobat de Parlament. Conform noii legi, se prevede adăugarea unei pedepse suplimentare, cuprinsă între șase luni și trei ani, pentru o infracțiune asimilată evadării.

În plus, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a propus un alt proiect de lege aflat în faza de dezbatere publică, conform căruia costurile aducerii fugarii înapoi în țară vor fi suportate integral de către aceștia.

Aceasta a explicat care sunt țările preferate ale fugarilor români, ce cheltuieli are statul cu extrădarea lor, dar și ce soluții există pentru combaterea fenomenului.

Marea Britanie, țara unde fug cei mai mulți condamnați români, spune Alina Gorghiu

Ministrul Justiției spune că cei mai mulți fugari încearcă să ajungă în țările unde au familie sau prieteni, iar de cele mai multe ori acestea sunt în Uniunea Europeană.

„La nivelul lui 2023, topul țărilor de unde au fost aduși cei mai mulți români fugari este condus de Marea Britanie, de unde au fost preluate 199 persoane. Pe locul al doilea se situează Germania, de unde au fost aduși 183 de fugari, urmată de Italia, țară din care am preluat 120 de fugari. Din Spania, am adus 67, iar din Franța - 53 de persoane”, spune Alina Gorghiu.

Ministrul subliniază că de altfel, Marea Britanie este și țara ce răspunde pozitiv în cea mai mare măsură cererilor de extrădare pentru fugarii români.

Aducerea în țară a fugarilor implică costuri semnificative pentru statul român, care variază în funcție de diverse aspecte.

Pentru a exemplifica, pentru cel mai recent fugar adus înapoi, Cristian Baicu, extrădat din Republica Dominicană și condamnat pentru infracțiuni din sfera criminalității organizate, statul român a suportat o cheltuială de aproape 58.000 de lei.

„Referitor strict la costurile anuale, în anul 2023 statul român, prin Ministerul Afacerilor Interne, a cheltuit aproximativ 10,5 milioane lei. În anul 2022 s-au cheltuit aproape 8,7 milioane de lei, iar în anul 2021 peste 9,4 milioane lei.

Am încredere că, foarte curând, România va avea legislație ca aceste costuri să fie suportate din buzunarul fugarului, nu din bugetul statului”, a spus ministrul.

Soluțiile pentru reducerea fenomenului

Alina Gorghiu explică că există soluții pentru a combate fenomenul. Una dintre acestea este monitorizarea cu brățara electronică, un proiect care este deja funcțional în 24 de județe pentru cazurile de violență domestică și care are ca obiectiv să fie implementat la nivelul întregii țări până în 2025.

Urmează să devină operațional și în cadrul procesului penal.

Pe lângă aceasta, există două inițiative legislative. Prima vizează pedepsirea persoanelor condamnate definitiv care, într-un termen de șapte zile, nu se prezintă pentru executarea pedepsei și a fost deja votată în Parlament.

A doua inițiativă constă într-un proiect de lege care prevede obligația fugarilor de a acoperi costurile aducerii sale în țară.

„În prezent, proiectul este în faza de dezbatere publică. Traseul ulterior implică aprobarea în ședința de Guvern și înregistrarea lui procedură parlamentară. Voi solicita Parlamentului procedura de urgență pentru a avea cât mai rapid legea promulgată.

Este un instrument util în lupta pe care o ducem cu descurajarea acestui fenomen al fugarilor, care, să fim sinceri, afectează eficiența actului de justiție, dar și încrederea publicului în justiție”, a explicat ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

Un român, adus în țară după nouă ani de la comiterea faptei

Alina Gorghiu a mai menționat că în prima jumătate a lunii ianuarie a acestui an, s-a reușit să se aducă înapoi în țară un român condamnat pentru tâlhărie, după nouă ani de la comiterea faptei.

Potrivit declarațiilor sale, sistemul penitenciar din România a suferit schimbări semnificative în ultimii ani, cu investiții semnificative în infrastructură.

Argumentul obișnuit invocat de către fugari în fața instanțelor străine, referitor la condițiile din penitenciarele românești, în special supra-aglomerarea, nu mai are susținere. Standardele Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) sunt respectate.

Este important de subliniat, spune Alina Gorghiu, că autoritățile române transmit informații despre condițiile de detenție aproape în fiecare caz și se angajează să restabilească adevărul, oferind detalii despre toate aspectele, de la locul de custodie și regimul de detenție până la respectarea drepturilor individuale.

„În 2023, am oferit astfel de garanții pentru peste 500 de persoane cărora instanțele le-au emis mandate europene de arestare.

Am intrat în 2024 cu contracte de construire pentru două noi penitenciare, Berceni - Prahova, Unguriu - Buzău. Vor fi 1.900 de locuri noi de cazare, cu standard de 4 metri pătrați pentru fiecare deținut. Chiar săptămâna viitoare, voi merge în Buzău la deschiderea lucrărilor pentru penitenciarul Unguriu. Anul trecut, au fost realizate aproape 1.300 noi locuri de cazare”, a mai explicat ministrul pentru Adevărul.