Grecia va fi guvernată de o alianță între stânga radicală și dreapta populistă, ambele unite de opoziția față de austeritate. Occidentul a avertizat însă că regulile nu se schimbă în timpul jocului.
Alexis Tsipras, liderul partidului Syriza, o formațiune radicală de stânga, a fost ieri instalat în funcția de premier al Greciei, după victoria clară în alegerile de duminică. Tsipras, a cărui formațiune a obținut 149 din cele 300 de locuri în Parlamentul de la Atena, va guverna alături de Grecii Independenți, un partid populist de dreapta, care va fi reprezentat de 13 deputați în noul Legislativ. Ambele formațiuni au avut pe agenda electorală denunțarea acordurilor de asistență financiară internațională.
Ceremonia, una civilă de data aceasta, fără a mai avea un profund caracter religios, s-a desfășurat repede, iar Tsipras, așa cum a promis, nu a purtat nici de data aceasta cravată. De altfel, întrebat de jurnaliștii ziarului britanic The Guardian dacă va purta vreodată cravată, noul premier a răspuns că „nu am purtat una nici măcar pentru Papă”. După ceremonie, Tsipras a mers la un memorial dedicat victimelor ocupației naziste, un gest tradus imediat de comentatorii politici greci drept un mesaj de nealiniere, transmis Germaniei.
Inginerul carismatic
În vârstă de 40 de ani, Tsipras, de formație inginer, a urcat rapid în ierarhia politică a țării ajutat de valul de nemulțumire socială provocat de măsurile de austeritate impuse de creditorii externi. Presa internațională a publicat, ieri, detalii picante despre noul lider de la Atena, precum faptul că el este ateu și că pe unul dintre fii săi îl cheamă Ernesto, după numele idolului său, revoluționarul marxist Ernesto Che Guevara. Surprins de ascensiunea rapidă pe scena politicii europene, Tsipras se dă acum peste cap să învețe limba engleză.
Victoria de tașată a Syrizei îngrijorează cancelariile occidentale, mai ales prin prisma discursului anti-austeritate ferm al lui Tsipras, care a promis renegocierea datoriei Greciei. Ieri, însă, la unison, liderii occidentali i-au reamintit noului premier că sunt dispuși să se așeze cu el la masa dialogului, dar că discuțiile se vor desfășura după reguli deja scrise. Și Berlinul, văzut de grecii obișnuiți drept principala sursă a austerității din ultimii cinci ani, a subliniat că noul guvern trebuie să își asume angajamentele luate până acum de Atena în materie de reforme economice și austeritate bugetară. Nu în ultimul rând, FMI a spus clar că exclude un tratament special pentru Grecia.
Recomandările noastre
