Aleşii chiulangii mai cer un mandat

Senatorii şi deputaţii care conduc în topul absenteismului la votarea legilor vor să candideze din nou.

Deputaţii şi senatorii au fost trimişi în parlament să voteze legi. Un studiu efectuat de Institutul de Politici Publice arată că cei mai mulţi dintre ei numai asta nu fac. Printre parlamentarii care au cea mai scăzută prezenţă la votarea legilor se află nume celebre de lideri de partid, dar şi necunoscuţi. Culmea, cei mai mulţi dintre codaşii parlamentului vor să candideze pentru un nou mandat. Vadim, preşedintele absenţilor Corneliu Vadim Tudor este senatorul cu cea mai scăzută prezenţă la vot, arată studiul IPP. A votat la doar 2,12% din legile trecute prin Senat. „Nişte impostori, care nu au altă grijă decât să se ia de mine. Mint cu neruşinare, o să-i dau în judecată“, a comentat C.V. Tudor studiul IPP. Liderul PRM spune că mai vrea un mandat şi că va candida la Bucureşti. Ar fi al cincilea mandat.

Topul senatorilor care nu prea votează este completat de Mircea Geoană, cu o prezenţă de 4,43%, Sorin Oprescu (5,40%), Vasile Blaga (9,20%), Cristian Diaconescu (12,69%), Irinel Popescu, Adrian Păunescu (17,57%), Gheorghe Copos şi, nu ultimul pe listă, Ion Iliescu (21,66%). La polul opus, al senatorilor care sunt cei mai prezenţi la vot, se află nişte nume mai puţin cunoscute: democrat-liberalul Gheorghe David (91,45%), liberalul Mario Ovidiu Oprea (88,61%), social-democratul Nicolae Mărăşescu (88,39%) şi PRM-istul Gheorghe Funar (86,52%). Crin Antonescu şi Hrebenciuc, prezenţe discrete La Camera Deputaţilor, topul chiulangiilor este dominat de doi lideri de grup parlamentar: Crin Antonescu (PNL) şi Viorel Hrebenciuc (PSD). Deşi ar trebui să fie un exemplu pentru colegii din Cameră şi să dea tonul votării legilor, aceştia au cea mai scăzută prezenţă: Antonescu 14,99%, Hrebenciuc 16,64%. Ambii şi-au anunţat interesul pentru un nou mandat. La fel şi deputatul PSD de Ilfov Gabriel Oprea, şi el printre codaşii Camerei. Oprea şi-a motivat absenţele prin faptul că este membru în Comisia parlamentară de control al SRI. Cu toate acestea, colegul său Ioan Stan, membru în aceeaşi comisie, a avut o participare de 63,31% la vot. În topul chiulangiilor se mai află Dan Ioan Popescu (PC), Liviu Almăşan (PDL), Bogdan Pascu (PC) şi Nicolae Bănicioiu (PSD). Şi acesta mai vrea un mandat. Întrebat de ce mai candidează dacă a demonstrat o prezenţă redusă în legislativ, Bănicioiu şi-a motivat absenţele prin munca depusă în campaniile electorale ale PSD.   „Alţii nu au responsabilităţi ca şi mine în teritoriu, cuantificaţi şi asta. În campania electorală trebuie să faci munca de partid, şi nu interesează altceva“, a spus Bănicioiu. La polul opus, printre cei mai conştiincioşi deputaţi se află tot nişte nume mai puţin cunoscute: Gheorghe Gabor (PNL - 97,52%), Ioan Furo (PRM - 95,59%) şi Alin Rusu (PSD) şi Mihail Zaharia (PDL) cu o prezenţă la vot de 95,44%. Parlamentarii, vedete TV

Există o serie de parlamentari pe care monitorizarea IPP nu i-a găsit decât rareori la procesul de votare a legilor. Sunt, în schimb, non-stop la talk-show-uri. Victor Ponta şi Mădălin Voicu, de la PSD, sunt doi obişnuiţi ai micului ecran. Au fost în schimb prezenţi la doar jumătate din legile votate în Cameră.

Legenda înfiorătoare, apărută după moartea unei mari artiste a României. Cum a fost găsită în coșciug

Vreme extrem de rece în toată România. Temperaturi negative record în aceste regiuni

Cozmin Guşă şi Lavinia Şandru, nelipsiţi în emisiunile televizate, au o prezenţă redusă în parlament: 34,08%, respectiv 19,71%. Un alt caz este cel al senatorului PSD Şerban Nicolae. Este foarte activ în talkshow- uri, iar la vot a participat doar în 36,43% din cazuri. Un contra exemplu este deputatul PNL Ioan Ghişe. Deşi are un fel de statut de invitat permanent al televiziunilor, Ghişe are o prezenţă la vot de 78,27%.

ANALIZĂ „CAPITAL“

Birocraţia - 900 de euro pe cap de locuitor

O analiză publicată astăzi de săptămânalul „Capital“ arată că administraţia centrală ne costă în acest an 900 de euro pe cap de locuitor. „Primele 20 de salarii de birocrat au însumat, în 2007, 1,5 milioane de euro“, arată „Capital“. Analiza citată susţine că cele mai costisitoare sunt Ministerul Muncii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Transporturilor şi serviciile de informaţii: SRI, SIE şi STS. „La prima vedere, statul român cheltuieşte mai puţin decât alte state occidentale. Dacă analizăm ponderea bugetului în PIB, rezultă că funcţionarii de la Bucureşti sunt mai costisitori decât cei de la Washington sau de la Londra“, arată „Capital“.