Un nou raport ONU provoacă alertă la nivel internațional. Creșterea numărului dezastrelor climatice, alături de pandemia de COVID-19, riscă să transforme planeta într-un „iad nelocuibil” pentru milioane de oameni, potrivit raportului specialiștilor de la ONU, relatează Thomson Reuters Foundation.
În ultimele două decenii, numărul dezastrelor provocate de fenomenele meteorologice extreme aproape s-a dublat la 6.681, în creştere de la 3.656 între 1980 şi 1999, conform unui raport emis cu o zi înainte de Ziua internaţională pentru reducerea riscului dezastrelor, marcată în fiecare an la 13 octombrie.
Inundaţiile şi furtunile din ce în ce mai grave au constituit aproximativ patru cincimi din totalul dezastrelor naturale din perioada 2000-2019, la care s-a adăugat o înmulţire a perioadelor de secetă, incendii şi valuri de caniculă.
„Suntem în mod deliberat distructivi. Aceasta este singura concluzie la care se poate ajunge”, acţiunile pentru reducerea schimbărilor climatice şi a altor ameninţări majore întârziind, a declarat Mami Mizutori, reprezentant special al secretarului ONU pentru reducerea riscurilor de dezastre.
„COVID-19 este doar ultima dovadă că liderii politici şi din mediul de afaceri nu sunt încă în acord cu lumea din jurul lor”, a adăugat Mizutori într-un comunicat.
În ultimii 20 de ani au fost înregistrate aproape 7.350 de dezastre majore, inclusiv cutremure şi tsunami, care au provocat peste 1,2 milioane de morţi şi au afectat 4,2 miliarde de oameni. De asemenea, aceste fenomene au provocat pierderi economice globale de aproape 3 trilioane de dolari - aproape de două ori în comparaţie cu valoarea pagubelor din cele două decenii precedente.
Într-o prefaţă comună a raportului ONU, Mizutori şi Debarati Guha-Sapir de la Centrul de Cercetare în Epidemiologia Dezastrelor din Belgia au remarcat însă că agenţiile pentru gestionarea dezastrelor au salvat numeroase vieţi printr-o mai bună pregătire.
Printre ţările care au făcut paşi importanţi în evacuarea a milioane de persoane în zone sigure şi reducerea numărului de morţi în urma inundaţiilor şi furtunilor se numără India şi Bangladesh.
Însă şansele „continuă să le fie potrivnice, în special în ceea ce priveşte naţiunile industriale care eşuează lamentabil în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră” în conformitate cu obiectivul convenit de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, se arată în document.
Aproape niciuna dintre ţări nu a făcut suficiente demersuri pentru a preveni un val de decese şi îmbolnăviri cauzate de pandemia de COVID-19, în pofida apelurilor din partea experţilor şi a agenţiilor ONU, au notat autoarele.
„Este năucitor să continuăm de bunăvoie şi cu bună ştiinţă să semănăm seminţele propriei distrugeri, în pofida ştiinţei şi dovezilor conform cărora ne transformăm singura noastră casă într-un iad nelocuibil pentru milioane de oameni”, au adăugat ele.
Guha-Sapir a avertizat că, în cazul în care numărul evenimentelor meteorologice extreme va continua să crească în acelaşi ritm în următorii 20 de ani, „viitorul omenirii arată într-adevăr foarte sumbru”.
Pentru a se evita acest lucru, lumea trebuie să acţioneze urgent investind în prevenţie, adaptare la schimbările climatice şi reducerea riscului de dezastre, a spus Mizutori.
Ea a îndemnat guvernele să dea dovadă de leadership şi să ofere rezultatele promisiunilor făcute în 2015 în temeiul Acordului de la Paris de limitare a schimbărilor climatice, cadrul de acţiune Sendai pentru gestionarea riscului de dezastru şi obiectivele globale de dezvoltare urmând să se încheie în 2030.
Cadrul de Acţiune Sendai 2015-2030 pentru reducerea riscului de dezastre a fost stabilit la cea de-a treia Conferinţă mondială a ONU privind reducerea riscului de dezastre (WCDRR), care a avut loc la Sendai, Japonia, în perioada 14-18 martie 2015. A fost primul acord major al agendei de dezvoltare post-2015, cu şapte obiective şi patru priorităţi de acţiune. Cadrul de la Sendai a fost adoptat de Adunarea Generală a ONU, care a urmat conferinţei.
Statele membre ale ONU au fost de acord să instituie la nivel naţional şi local strategii de reducere a riscurilor de dezastru până în 2020, însă până în prezent doar puţin peste 90 au reuşit să îşi îndeplinească promisiunile, a remarcat ea.
„Totul se reduce într-adevăr la guvernare dacă vrem să scăpăm această planetă de flagelul sărăciei, de pierderea în continuare a speciilor şi biodiversităţii, de explozia riscului urban şi de cele mai grave consecinţe ale încălzirii globale”, a precizat Mizutori.