Alegerile europarlamentare. Votul favorizează statele candidate la UE. Analiză

Alegerile europarlamentare. Votul favorizează statele candidate la UE. Analiză Parlamentul European Sursa Foto: Arhiva EVZ

Alegerile europarlamentare s-au desrulat, în toate statele Uniunii Europene între 6 și 9 iunie. Iar rezultatul votului favorizează candidaturile Moldovei și Ucrainei la Uniunea Europeană.

Ucraina și Republica Moldova se vor bucura, în continuare, de simpatia unei majorități solide în Parlamentul European. Chiar dacă partidele extremiste au obținut rezultate bune, formațiunile de dreapta se mențin în fruntea clasamentului.

Alegerile europarlamentare nu modifică configurația

Extrema dreaptă europeană a obținut rezultate bune la scrutinul din 6 - 9 iunie, în majoritatea statelor europene. Cu toate acestea alegerile europarlamentare nu schimbă foarte mult structura în Parlamentul European. Ponderea celor trei mari grupuri politice rămâne neschimbată în structura forurilor de la Bruxelles relatează stiripesurse.md

După votul, grupul de centru-dreapta al Partidului Popular European (PPE) și-a adjudecat un număr estimativ de 184 de europarlamentari din 720. Populari își păstrează primul loc, în Parlamentul de la Bruxelles. Pe de altă parte, Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D) s-a clasat pe locul al doilea. Socialițtii au obținut un număr estimat de 139 de mandate.

Ne puteți urmări și pe Google News

Iar liberalii-centriști din grupul Renew s-au clasat pe locul al treilea obținând în jur de 80 de europarlamentari.

Ca o primă concluzie, PPE este singurul grup politic care a câștigat în popularitate. Socialiștii și liberalii de la Renew au pierdut din sprijinul popular, raportat la alegerile europarlamtare precendente, arată o analiză stiripesurse.md. Împreună, cele trei grupuri au un număr estimat de 403 europarlamentari. Este o majoritate fragilă, față de cele 417 mandate în precedenta structură a Parlamentului European.

PPE

Congresul PPE Sursa foto: LCVA | Dreamstime.com

Populiștii nu sunt învingători

Dreapta populistă a obținut, fără îndoială, un număr mai mare de voturi, însă nu atât pe cât se vorbea inițial. Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), care include partidul Frații Italiei al Giorgiei Meloni, partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia, Democrații Suedezi și partidul Vox din Spania, au mai multe mandate. Acestea dețin, în Parlamentul European, 73 de locuri.

O grupare politică situată și mai la dreapta, Identitate și Democrație (ID), compusă din Partidul Adunarea Națională al lui Marine Le Pen din Franța și Partidului Libertății din Austria (FPO), a crescut.

Partidul lui Le Pen a triumfat în Franța, încheind alegerile europarlamentare cu 15% peste coaliția președintelui Emmanuel Macron. Iar FPO este dat câștigător în Austria. Chiar și așa, cele două grupuri strâng, împreună în jur de 130 de europarlamentari. Este un scor aproximativ similar cu cel obținut în 2019.

Există posibilitatea ca cele două grupuri să fuzioneze, devenind a doua structură de putere în PE. Acest lucru le-ar permite să obțină mai multe locuri de președinți în comisii și de raportori.

Populiștii au opinii diferite după alegerile europarlamentare

De-a lungul anilor au mai existat inițiative și discuții pentru fuzionarea celor două grupuri ale populiștilor de dreapta. Discuțiile nu s-au concretizat, însă. Cu atât mai mult cu cât ECR și ID au opinii politice diferite pe anumite chestiuni. Pentru a forma un grup oficial în Parlamentul European este nevoie de un minim de 23 de deputați din cel puțin șapte țări ale UE.

Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni tinde să fie foarte dură în privința Rusiei. Iar aici polonezii din cadrul PiS au un rol hotărâtor. Astfel, este de așteptat ca membrii ECR vor vota cu grupurile mainstream, în special în probleme de politică externă.De asemenea, atunci când vine vorba despre Rusia, Meloni a pivotat spre centru. De aici și speculațiile cu privire la intenția sa de a se alătura PPE.

Pe de altă parte, grupul Identitate și Democrație este pro-rus în mod deschis. Gruparea nu pare prea dornică la un compromis în Parlamentul European pe temele legate de Rusia.

Apare, însă și un element surpriză, cei aproape 100 de membri neafiliați care au intrat în noul Parlament  după alegerile europarlamentare. Deocamdată ei nu aparțin niciunui grup politic. Mulți vor fi invitați să se alăture, însă, anumitor grupuri pentru a le crește influența. Iar aici apare întrebarea legată de grupurile care vor reuși să atragă neafiliații.

Marine Le Pen, vizită la Budapesta

Marine Le Pen și Viktor Orban, doi susținători ai Kremlinului Sursa: Twitter

Cum vor impacta politicile europene

Votul la alegerile europarlamentare și preferințele alegătorilor pentru anumiți candidați de dreapta vor influența politicile de la Bruxelles. Parlamentul European ar putea să o lase mai moale cu problemele de mediu. Dar va fi mai strict în ceea ce privește chestiunile legate de migrație.

Este de așteptat ca sprijinul pentru Ucraina să crească, iar continuarea extinderii UE să se accelereze. Aceasta pentru că discuțiile vor fi purtate de pe poziții majoritare. Pe de altă parte, eurodeputații pro-Kremlin ar putea să folosească PE ca platformă de promovare a propagandei Moscovei.

Vor avea o influență mai mică în politica externă europeană. Parlamentul European nu are atribuții în stabilirea politicii externe a UE. Aceasta este domeniul exclusiv al miniștrilor de Externe și al premierilor/președinților statelor membre.

Maia Sandu

Maia Sandu și Ursula von der Leyen la București Sursa foto: Facebook

Vești bune pentru Ucraina și Moldova

Noua configurație a Parlamentului European, după alegerile europarlamentare este favorabilă aderării Moldovei și Ucrainei la UE. Politica de extindere nu va fi abandonată, la fel cum nici susținerea Kievului împotriva Rusiei va continua. Grupurile politice care au sprijinit Ucraina și R. Moldova au împreună aproape 530 de europarlamentari din cei 720. Este vorba despre PPE, S&D, Renew și Verzii. Acestora li se adaugă populiștii din ECR.

Partidele simpatizante ale Kremlinului nu au obținut neapărat rezultate bune. Iar aici intră și FIDESZ, formațiunea lui Viktor Orban.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are șanse mari să fie confirmată pentru un nou mandat. Există, deja, pentru confirmare, o majoritate de 361 de europarlamentari.

Preferințele liderilor europeni vor deveni clare la summit-ul din 17 iunie, când ar trebui să aleagă Președintele Consiliului European, să nominalizeze președintele Comisiei Europene și să numească șeful politicii externe și de securitate al UE. O amânare poate veni din partea Franței, dacă președintele Macron va dori să amâne decizia până după alegerile anticipate.

Revista presei