Viktor Orban este cel mai longeviv premier în funcție, dar la alegerile de astăzi se confruntă cu o opoziție puternică. Se bazează pe măsurile sociale cu caracter populist, în timp ce opoziția îl acuză că falimentează Ungaria doar de dragul puterii. Analiștii mizează pe o prezență uriașă la vot, respectiv 80% din alegători.
Viktor Orban este la putere în Ungaria din 2010, iar opozanții săi îl descriu ca pe un oportunist care ia măsuri populiste doar ca să rămână la putere, fără să îi pese că ruinează Ungaria și o îndepărtează de Europa. Sondajele arată însă că astfel de măsuri prind la populație. Cert este că pentru prima oară Viktor Orban se confruntă astăzi, 3 aprilie, cu o opoziție puternică formată din șase partide.
Cum a ajuns Viktor Orban la putere
În 1988, Orban nu era un nicidecum un personaj cu veleități de autocrat de dreapta. El și colegii săi de la Colegiul Bibo de lângă Budapesta au format Alianța Tinerilor Democrați (sau Fidesz), o mișcare cu orientări liberale.
El „s-a transformat mai întâi dintr-un politician liberal într-un național-conservator, iar mai târziu într-un lider populist al dreptei radicale”, afirmă Daniel Hegedüs, analist la German Marshall Fund al Statelor Unite.
În mai 1998, spre surprinderea multora, Fidesz a câștigat cele mai multe locuri în parlament la alegerile parlamentare din Ungaria, Orban devenind cel mai tânăr șef de guvern din Europa la acea vreme. În 2002 a pierdut postul de premier și a stat un deceniu în opoziție.
Victoria covârșitoare a Fidesz la alegerile parlamentare din 2010 i-a dat mână liberă lui Orban să rescrie Constituția Ungariei în 2011. În alianță cu Partidul Popular Creștin Democrat (KDNP), micuțul său partid satelit, Fidesz a câștigat o majoritate de două treimi în parlament în 2014, și apoi din nou în 2018, scrie euronews.com.
După retragerea din politică a cancelarului german Angela Merkel, anunțată în 2018 și oficializată anul trecut, Viktor Orban a rămas cel mai logeviv prim-ministru din Europa, devansându-l pe olandezul Mark Rutte cu câteva luni. Orban este de asemenea al optulea cel mai longeviv premier din lume.
Politicile populiste au priză la public
Analiștii și sondajele de opinie pun însă o mare parte a succesului lui Viktor Orban pe seama popularității politicilor sale, în special în ceea ce privește cheltuielile majore cu asistența socială.
Orban a fost și norocos. El a preluat puterea în 2010, când economiile europene începeau să-și revină din criza financiară globală. Economia Ungariei s-a contractat cu 6,7% în 2009, dar ulterior a început să crească într-un ritm constant. PIB-ul Ungariei a crescut cu 5,4% în 2018, cea mai mare creștere înregistrată în perioada postcomunistă.
Un an mai târziu guvernul maghiar anunța că va oferi un credit nerambursabil de 10 milioane de forinți (în jur de 30.500 de euro la momentul respectiv) familiilor care fac 3 copii.
Pandemia de COVID-19 a dus la o contracție puternică a economiei ungare în 2020 dar înspre sfârșitul anului trecut guvernul de la Budapesta prognoza o creștere de 7% pentru 2021, pe baza căreia a justificat majorarea salariului minim cu 20% și acordarea unei a 13-a pensii.
Ungaria a eliminat de asemenea impozitul pe venit pentru persoanele cu vârsta de sub 25 de ani, iar anul acesta a oferit o reducere fiecărei familii cu copii până la suma plătită de muncitorul mediu.
În noiembrie 2021 guvernul lui Orban a anunțat că va plafona prețurile carburanților în urma creșterii inflației, iar în ianuarie a anunțat că va plafona și prețurile la alimentele de bază din cauza inflației galopante.