Alegeri în Serbia. Regimul lui Aleksandar Vucic, acuzat de represiune, violențe și spionaj cibernetic asupra opoziției

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Președintele demisionar al Serbiei, Aleksandar Vucic, încearcă să își prelungească influența de peste 12 ani la conducerea țării prin candidarea la funcția de prim-ministru în cadrul scrutinului din 25 octombrie. În același timp, mărturiile adunate de la activiști, lideri din opoziție și studenți protestatari descriu un tablou tot mai sumbru al acestei națiuni din Balcani. Măsurile represive, amenințările la adresa criticilor, restrângerea libertății presei și extinderea corupției conturează o imagine tot mai autoritară a regimului de la Belgrad, conform Reuters.

Alegeri în Serbia. Regimul lui Aleksandar Vucic, acuzat de represiune, violențe și spionaj cibernetic asupra opoziției

Un exemplu concludent este cel al activistului sârb Marko Marjanovic. În timp ce se întorcea de la un magazin din capitală, acesta a fost saltat cu forța de polițiști mascați, urcat într-un autovehicul și dus în subsolul unei secții, unde a rămas izolat timp de două zile sub lumini puternice. Marjanovic, un comentator vizibil în spațiul online și un critic ferm al lui Vucic, a mărturisit că a fost îngrozit, deși trecuse prin episoade similare. Cu scurt timp înainte, în luna august 2025, el fusese agresat de forțele de ordine în timpul unei manifestații, acțiune catalogată de el și de avocatul său drept o încercare directă de reducere la tăcere.

Proteste Serbia. Sursă foto: captură video

"Câtă corupţie, câtă distrugere a tot ceea ce ar trebui şi trebuie să aibă valoare aici. Cineva trebuie să răspundă pentru asta", a declarat Marjanovic, care s-a confruntat cu blocarea conturilor de pe rețelele sociale după ce a publicat inclusiv numărul de telefon al Anei Brnabic, președinta parlamentului de la acel moment.

De cealaltă parte, Aleksandar Vucic și Partidul Progresist Sârb (SNS) au respins sistematic toate acuzațiile de corupție și abuz de putere.

Internaționala Trădătorilor. O bătălie din Războiul Rece dusă împotriva SUA de România Populară

Salariul întârzie. Ce drepturi ai și cum îți recuperezi banii

Declclin accentuat al libertății presei și tensiuni electorale

Liderul de la Belgrad se află în fața celei mai dificile provocări din cariera sa politică. Mișcarea de protest inițiată de studenți, apărută pe fondul tragediei din 2024 când prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad a provocat moartea a 16 persoane, participă la alegeri cu 250 de candidați. Cercetările sociologice recente indică o luptă strânsă, studenții fiind la egalitate în opțiunile votanților cu partidul de guvernământ.

"De când SNS se află la putere, nu a existat niciodată o organizare atât de bună în rândul aripii prodemocratice a societății", a declarat Dragan Popovic, directorul Centrului pentru Politică Practică. "Cu cât (Vucic) se simte mai ameninţat, cu atât presiunea creşte mai mult", spune el.

Cariera lui Vucic a început în anii 1990 ca ministru al informațiilor în regimul Slobodan Milošević, perioadă marked de cenzură severă împotriva criticilor războiului din Kosovo și ai intervenției NATO. În 2008, el s-a desprins de Partidul Radical Sârb și a adoptat un discurs pro-european. Cu toate acestea, imaginea Serbiei s-a degradat considerabil în ultimii ani.

Șase jurnaliști sârbi au fost nevoiți să părăsească țara din cauza amenințărilor

În Indicele mondial al libertății presei publicat de Reporteri fără Frontiere (RSF) pentru anul 2026, Serbia a coborât pe locul 104 din 180 de țări, cea mai slabă clasare din istoria sa și din regiunea UE-Balcani. De asemenea, în Indicele de percepție a corupției realizat de Transparency International în 2025, țara a înregistrat cel mai scăzut punctaj din ultimele două decenii.

Conform RSF, șase jurnaliști sârbi au fost nevoiți să părăsească țara din cauza amenințărilor la adresa siguranței lor generate de atacurile politice. În plus, datele Fundației Slavko Curuvija arată că Vucic a lansat atacuri verbale la adresa presei de cel puțin 182 de ori doar în primele nouă luni ale acestui an.

Președintele neagă orice formă de intimidare a mass-media și susține că nu a închis nicio redacție, însă jurnaliștii confirmă o deteriorare continuă a mediului de lucru.

Veran Matic, conducătorul unei comisii pentru siguranța jurnaliștilor, a fost atacat fizic în iunie, când i s-a smuls telefonul în timp ce filma o demonstrație. El atribuie aceste violențe discursului public al lui Vucic, care l-a criticat în mod repetat.

"Nu trece aproape nicio zi, aproape nicio săptămână, fără să aibă loc atacuri, nu doar împotriva mea, ci şi împotriva multor jurnalişti", a declarat Matic pentru Reuters.

Atacuri cibernetice și utilizarea programelor de spionaj

Pe lângă presiunile fizice, opozanții și activiștii se confruntă cu atacuri informatice avansate. Organizația SHARE Foundation a indicat că 14 persoane din mediul civic au fost vizate de softuri de spionaj cibernetic.

Jelena Kontic, participantă la protestele naționale care cereau demisia președintelui, a relatata că a primit o notificare oficială de la compania Apple privind o posibilă infectare a telefonului cu spyware-ul Pegasus. Experții de la Citizen Lab au confirmat ulterior instalarea neautorizată a aplicației.

"Au avut acces la întreaga mea viaţă", spune Kontic. "Ştiau când fac exerciţii fizice, când dorm, când mănânc, când beau apă, câtă apă beau, ce mănânc", arată ea.

Agenția de Informații de Securitate a Serbiei a respins acuzațiile, catalogându-le drept speculații fără fond, iar reprezentanții guvernamentali și cei ai Ministerului de Interne au negat categoric spionarea studenților sau a opoziției. Cu toate acestea, rapoartele Citizen Lab arată că și alți lideri opozanți au fost ținta unor instrumente similare de supraveghere. Producătorul programului Pegasus, grupul NSO, menționează că vinde aceste tehnologii exclusiv autorităților guvernamentale.

Brutalitatea polițienească pe străzi și reacția cetățenilor

Violențele directe rămân cea mai vizibilă formă de presiune. Protestatarii acuză forțele de ordine de intervenții disproporționate în timpul adunărilor pașnice.

Un caz concret este cel al lui Dusan Radovic, un arhitect de 26 de ani, care ajuta o persoană prăbușită la pământ în timpul unei intervenții a poliției la Valjevo. Acesta a fost încercuit și bătut crunt de jandarmi.

"Zece dintre ei m-au înconjurat, m-au lovit cu picioarele, au scuipat pe mine, iar la un moment dat unul mi-a călcat pe cap. M-au ridicat şi au continuat să mă lovească, aşa că am căzut", a povestit Radovic pentru Reuters.

Imaginile video validate confirmă agresiunea, tânărul având nevoie de două luni de recuperare pentru a putea merge din nou normal. Un raport medico-legal independent întocmit de dr. Djordje Alempijevic arată că cel puțin 25 de persoane au suferit leziuni grave în acea noapte.

"Leziunile nu sunt rezultatul unor incidente izolate sau al unei autoapărări necesare a poliţiei, ci demonstrează un model clar, organizat şi sistemic de brutalitate poliţienească punitivă şi tortură", se arată în raport.

Deși autoritățile nu au oferit explicații oficiale cu privire la evenimentele de la Valjevo, victimele susțin că astfel de acțiuni nu le vor opri demersurile.

"Prima mea reacţie a fost furia, furia faţă de acei oameni capabili de o asemenea cruzime", a declarat Radovic pentru Reuters. "Dar apoi mi-am dat seama că nu mă pot retrage după asta. Trebuie să lupt pentru dreptate şi adevăr", arată tânărul arhitect.