Locuitorii din Bosnia votează duminică în cadrul alegerilor generale, într-un context de criză economică ce riscă să se prelungească indiferent de cine va câştiga scrutinul care, ca de obicei, a relansat retorica naţionalistă şi separatistă, relatează France Presse.

Cele aproximativ 5.400 de birouri de vot s-au deschis la 05.00 GMT şi se vor închide la 19.00 GMT. Primele rezultate preliminare, dintre care şi cele pentru prezidenţiale, vor fi anunţate la 22.00 GMT de Comisia Electorală.

Aproape 3,3 milioane de persoane cu drept de vot sunt chemate să-i aleagă pe cei trei membri (sârb, croat şi musulman) ai preşedinţiei colegiale a ţării, să reînnoiască parlamentul central, precum şi adunările legislative ale celor două entităţi, una sârbă şi cealaltă croato-musulmană, care formează Bosnia de la sfârşitul războiului intercomunitar din 1992-1995.

În Bosnia, "criza socială este tot mai mare, iar numărul şomerilor creşte", explică analistul politic Enver Kazaz. "Sunt întrunite toate condiţiile pentru o disoluţie socială", adaugă el.

"Indiferent cine vor fi cei care vor prelua puterea, ei s-ar putea confrunta extrem de rapid cu o nemulţumire socială enormă", atenţionează analistul.

Bosnia, una din cele mai sărace ţări din Europa, cu 18% dintre locuitori trăind într-o sărăcie extremă, a fost afetată în februarie de o explozie socială fără precedent de la sfârşitul războiului, manifestanţii denunţând sărăcia şi corupţia.

Trei luni mai târziu, ţara a fost lovită de inundaţii puternice care au provocat pagube estimate la două miliarde de euro, echivalentul a 15% din PIB.

Pentru 2014, Banca Centrală a Bosniei estimează o creştere de sub 1%.

Şomajul afectează circa 44% din populaţia activă din Bosnia, care numără 3,8 milioane de locuitori şi unde salariul lunar mediu este de 415 euro.

În afara problemelor economice, Bosnia a rămas în urmă printre statele din Balcani în ceea ce priveşte apropierea de Uniunea Europeană, din cauza certurilor politicianiste interetnice permanente.

Acordul de pace de la Dayton (SUA), care a pus capăt războiului, a dus la constituirea a două entităţi în Bosnia, Republica Srpska şi Federaţia Croato-Musulmană, unite prin instituţii centrale fragile.

În pofida presiunilor comunităţii internaţionale, nicio reformă importantă cerută de Bruxelles nu a fost adoptată recent. UE cere Bosniei în special să modifice Constituţia, calificată în 2009 ca fiind discriminatorie faţă de comunităţile de evrei şi de romi de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Bruxellesul a făcut din aceasta o condiţie pentru a permite Bosniei să solicite oficial statutul de ţară candidată pentru aderarea la UE.

Disputa se poartă în principal în jurul refuzului sârbilor de a accepta consolidarea instituţiilor statului central, dorită de musulmani.

Aşa cum se întâmplă de fiecare dată la alegeri, naţionaliştii sârbi şi-au înmulţit ameninţările cu secesiunea faţă de entitatea centrală. "Obiectivul politicii mele este de a transforma entitatea noastră într-un stat", a spus preşedintele în exerciţiu al Republicii Srpska, Milorad Dodik, care încearcă să obţină un al doilea mandat.

În opinia sociologului Ivan Sijakovic, acest gen de replici reprezintă "o formulă deja verificată la alegători şi o manipulare" care ar putea, încă o dată, să-i aducă pe naţionalişti la putere.