Alegeri europarlamentare 2024. Un nou studiu făcut la nivelul Uniunea Europeană arată că se va înregistra o creștere a popularității partidelor antieuropene, populiste, de dreapta, și o scădere considerabilă a sprijinului pentru partidele tradiționale. Gruparea de extremă-dreapta, Identitate și Democrație (ID), de exemplu, ar urma să obțină peste 30 de noi locuri și, cu 98 de locuri în total, ar putea deveni a treia forță politică din următoarea legislatură, detronând partidul centrist Renew Europe (RE).

Alegeri europarlamentare 2024. O coaliție care cuprinde „dreapta populistă” ar putea avea pentru prima dată o majoritate în Parlamentul European, cu potențiale câștiguri substanțiale pentru grupul ID și pentru Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), schimbând categoric balanța spre dreapta.

Alegeri europarlamentare 2024. Creștere îngrijorătoare a popularității partidelor de dreapta

Un studiu al ECFR (Consiliul European pentru Relații Externe) arată o creștere a sprijinului acordat partidelor de dreapta la alegerile europarlamentare din 2024, cu rezultate care ar putea submina angajamentele UE în materie de climă și politică externă.

Raportul, susținut de sondaje de opinie și statistici la nivelul întregii Uniuni Europene, prezice o „schimbare bruscă spre dreapta" la viitoarele alegeri pentru Parlamentul European, fiind de așteptat ca grupul de partide de extremă dreapta Identitate și Democrație (ID) și Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) să înregistreze câștiguri semnificative.

Studiul arată că partidele de dreapta populistă antieuropeană vor fi pe primul loc în sondaje în cel puțin nouă state membre ale UE și pe locul doi sau trei în alte nouă țări din blocul comunitar. Aceasta este o evoluție care ar putea face ca o coaliție de dreapta formată din creștin-democrați, conservatori și europarlamentari de dreapta radicală să obțină pentru prima dată o majoritate în Parlamentul European.

România, pe lista țărilor unde partidele de dreapta înregistrează o creștere semnificativă

Raportul notează că partidele populiste vor ieși în frunte în Austria, Belgia, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia și Slovacia și vor obține locul doi sau trei în Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Portugalia, România, Spania și Suedia. Se așteaptă ca gruparea de extremă dreapta, ID (Identitate și democrație), să câștige peste 30 de locuri și, cu 98 de locuri în total, să devină a treia forță politică din viitoarea legislatură.

Rezultatele arată că cele două grupuri politice principale - Partidul Popular European (PPE) și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D) - își vor vedea în continuare diminuată reprezentarea. Cu toate acestea, PPE va rămâne cel mai mare bloc în următorul parlament, își va păstra puterea de stabilire a agendei și va avea un cuvânt de spus în ceea ce privește alegerea viitorului președinte al Comisiei.

Coautorii Simon Hix și Kevin Cunningham consideră că această schimbare ar trebui să servească drept „semnal de alarmă" pentru factorii de decizie politică, având în vedere posibila amenințare pe care o reprezintă la adresa angajamentelor actuale ale UE - inclusiv sprijinul pentru Ucraina și Acordul european pentru un mediu verde.

Alegeri europarlamentare 2024. Partidele „anti-sistem” câștigă popularitate în sondaje

Noul studiu al ECFR, „A forecast for the 2024 European Parliament elections”, se bazează pe sondaje de opinie recente din toate cele 27 de state membre ale UE și este conturat de un model statistic al performanțelor partidelor naționale la alegerile anterioare pentru Parlamentul European, inclusiv la scrutinele din 2009, 2014 și 2019.

Pe baza acestui model, autorii anticipează că cele două grupări politice principale din Parlamentul European - Partidul Popular European (PPE) și Socialiștii și Democrații (S&D) - vor continua să piardă locuri, la fel ca la ultimele două alegeri.

Vocile de extremă dreapta vor fi deosebit de pronunțate în principalele state membre fondatoare, inclusiv în Italia, unde se așteaptă ca Fratelli d'Italia să își îmbunătățească numărul de locuri până la un maxim de 27 de europarlamentari.

Principalele țări europene se vor confrunta cu o creștere a popularității partidelor de dreapta

În Franța, partidul Renașterea al lui Emmanuel Macron este posibil să își piardă semnificativ din popularitate în fața partidului lui Le Pen, acesta din urmă câștigând un total de 25 de mandate. În Austria, Partidul Libertății (FPÖ), de dreapta radicală, își va dubla numărul de europarlamentari de la trei la șase, cu doar câteva luni înainte de alegerile naționale.

În Germania se preconizează că partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) își va dubla aproape de două ori reprezentarea, putând ajunge la un total de 19 locuri în Parlament.

Această dinamică nu numai că va schimba discursul politic spre dreapta în UE, înaintea posibilei reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă la sfârșitul acestui an, dar este, de asemenea, probabil să aibă o influență și, potențial, să servească drept precursor al alegerilor naționale din principalele state membre, inclusiv Austria, Germania și Franța, în perioada următoare.

„Europa trebuie să fie mai puternică pe scena mondială”

Alegeri europarlamentare 2024. Comentând acest nou studiu, profesorul Simon Hix, co-autor și titular al catedrei Stein Rokkan de politici comparative la Institutul Universitar European din Florența, a declarat:

„Pe fondul unui populism în plină expansiune, care ar putea atinge un nou apogeu odată cu revenirea lui Donald Trump la președinția SUA la sfârșitul acestui an, partidele din curentul politic majoritar trebuie să se trezească și să facă un bilanț clar al cererilor alegătorilor, recunoscând în același timp necesitatea unei Europe mai intervenționiste și mai puternice pe scena mondială.

Alegerile din iunie, pentru cei care doresc să vadă o Europă mai globală, ar trebui să fie despre protejarea și consolidarea poziției UE. Campaniile acestora ar trebui să le ofere cetățenilor motive de optimism. Acestea ar trebui să vorbească despre beneficiile multilateralismului. Și ar trebui să clarifice, în ceea ce privește problemele-cheie legate de democrație și statul de drept, că ei, și nu cei de la periferia politică, sunt cei mai bine plasați pentru a proteja drepturile europene fundamentale”, a declarat Simon Hix, co-autor al studiului.

Angajamentele actuale, amenințate de viitoarele alegeri

Co-autorul, Dr. Kevin Cunningham, specialist în sondaje și politică, a adăugat:

„Rezultatele noului nostru studiu indică faptul că, la alegerile din acest an, componența Parlamentului European se va schimba semnificativ spre dreapta și că acest lucru ar putea avea implicații semnificative pentru capacitatea Comisiei Europene și a Consiliului de a duce mai departe angajamentele de mediu și de politică externă, inclusiv următoarea fază a Acordului european pentru un mediu verde”, a declarat acesta.

Consiliul European pentru Relații Externe (European Council on Foreign Relations - ECFR) este un think-tank pan-european. Lansat în octombrie 2007, obiectivul său este de a efectua cercetări și de a promova o dezbatere informată în întreaga Europă cu privire la dezvoltarea unei politici externe europene coerente și eficiente bazate pe valori. ECFR este o organizație independentă, fiind finanțată din diverse surse.