Al treilea Mesaj al Marelui Șef Avrol Looking Horse, păstrătorul pipei Marelui Bizon Alb. HOROSCOPUL LUI DOM’ PROFESOR
- Radu Stefanescu
- 27 august 2020, 05:51
Termopile, un subiect generos oglindit în multe opere de artă. Unele sunt exagerate, altele inexacte - aşa sunt operele de artă, filmele, cărţile, serialele tv. Ele nu oferă informaţii exacte, ci divertisment, emoţii, impresie artistică! Am văzut şi eu filmul „300 de spartani” și celelate! Cu o precizare: cred că spartanii luptau mult mai bine în realitate, decât în film! Un general american cu patru stele spunea că, păstrând proporțiile, spartanii au fost cei mai buni militari de pe Terra, din toate timpurile. Restul sunt poveşti de la Hollywood! Sigur, unele frumoase, interesante, artistice, dar care ar trebui să ne împingă către studiul istorie și a legendelor respective. De exemplu, spartanii nu prea își arătau pătrățelele de pe burtă. Erau acoperite de o armură puternică. Hopliții spartani era tancurile lumii antice. Armură completă, jambiere de metal, coif complet, scut mare și greu, brățară mare de metal sau de piele cu metal, bronz, pe brațul drept.
"Dic, hospes, Spartae nos te hic vidisse iacentes /Dum sanctis patriae legibus obsequimur” - mergi, călătorule şi spune Spartei că noi am căzut aici îndeplinind legile sfinte ale patriei. Este scris pe modestul monument de la Porţile de Foc ridicat în cinstea celor 300 de spartani care s-au săvârşit acolo, în luptă. Am trecut, mai demult, pe acolo şi m-am încărcat cu istorie. Am văzut cărăruia trădării lui Ephialtes şi locul unde, se spune că, a căzut regele Leonidas. Are și el o statuie și un monument. De fapt, sunt mai multe monumente, acum, la Termopile, grecii nu-și uită eroii.
Când am fost pe acolo era şi un mic şantier arheologic universitar, condus de un profesor de istorie din Atena. Spartanul, profesorul, chiar se născuse în Laconia. La mai mulţi metri adâncime s-au găsit multe vârfuri de săgeţi, foarte multe, sau ceea ce mai rămăseseră din ele după două mii cinci sute de ani.
Arheologul, profesorul, într-o seară magică, de poveste, la marginea mării şi în jurul unui foc de tabără studenţesc, ne-a povestit cum s-a întâmplat, de ce şi ce s-a întâmplat la Termopile. Din fericire unul dintre studenţi era un aromân care studiase şi la Bucureşti şi mi-a putut traduce o parte din prelegerea profesorului universitar, ţinută, evident, în nobila şi sonora limbă greacă.