În ultimii 25 de ani, agricultura românească se confruntă cu o criză care se adâncește pe zi ce trece. Fiecare Guvern care se instalează promite să repare sistemul de irigații, că ar fi necesar să se reînfi ințeze cooperativele etc. Până acum nu s-a concretizat nimic, agricultorii stau cu mâna întinsă la stat pentru subvenții și cu ochii pe cer să vadă dacă vremea va ține cu ei

Cu toate că arealul, clima și condițiile ne permit să ne asigurăm securitatea alimentară și, în plus, să hrănim și alte țări europene, noi încă mai facem importuri. Aceste probleme au fost discutate în cadrul conferinței Capital Sectorul Agricol 2017.

Floricel Maricel Dima, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care l-a înlocuit pe ministrul de resort, „indisponibil din motive întemeiate”, din spusele oficialului, a anunțat că: „Neam propus să intervenim ca sectorul agricol să primescă un impuls pentru a asigura securitatea alimentară. Trebuie să devenim exportatori de securitate alimentară. În 2017, Guvernul a alocat pentru agricultură un buget cu 83% mai mare față de anul 2016. Această sumă reprezintă 3,13 din PIB, respectiv 17,3 miliarde lei, din care 3,7 miliarde lei sunt fonduri europene”, a declarat oficialul Ministerului Agriculturii.

Problema sistemului de irigații, a fost tratată cu superficialitate, printr-o singură propoziție: „În acest an vor fi reabilitate 40 de stații de irigare care vor deservi 1,3 milioane hectare”.

Tot el a menționat că peste 1,246 mld euro sunt subvenții autorizate la plată. „În prezent, se pune în aplicare programul pentru tomate, avem 40 milioane euro pentru progamul de cultivare a tomatelor. Urmeză programul de subvenționare pentru carnea de porc. „Sunt alocate 86 milioane de euro pentru acest program. Un fermier care a predat unui abator 200 de capete de porc primește o subvenție de 10.000 euro”, a spus oficialul din cadrul MADR.

APIA plătește anul acesta pentru anul trecut

Paul Eduard Kmen, director general adjunct APIA, a precizat că Agenția a plătit fermierilor români subvenții în valoare de 1.246 milioane de euro, iar la finele acestei luni vor fi finalizate majoritatea plăților pentru anul trecut.

„Au fost făcute reglaje. Anul trecut, o parte din fermieri au primit subvenţii foarte mari deoarece au fost puţine cereri, anul acesta se va asigura o finanţare echitabilă. Cererile le primim în 15 mai urmând ca până pe 31 mai să se depună eventualele modificări”, a mai spus reprezentantul APIA. În perioada 1 iulie-1 octombrie vor realiza controale pe teren, urmând procesarea dosarelor și plățile în ritm normal din 15 octombrie. Plățile se vor face începând cu 1 decembrie și până pe 31 martie anul viitor.

Anul acesta, la 31 martie, vom finaliza marea majoritate a plăţilor pentru anul trecut, deşi se suprapune cu prima lună din perioada de depunere a cererilor. APIA a plătit deja 1.246 milioane euro dintre care 19 milioane au fost achitate ieri, către 7.000 de fermieri.

Fără subvenții nu există profit în agricultură

„Subvențiile asigură profitul și se lucrează cu marje de rentabilitate foarte reduse, cu tendință de scădere îngrijorătoare”. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile unui studiu pe 62 de ferme mari, realizat de Toma Adrian Dinu, decanul Facultății de Management Agricol, din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București (USAMVB).

Cifra de afaceri pe hectar se referă la cât produci la un hectar cultivat (adica câți bani rulezi fără să scazi cheltuieli, etc ) acesta, variază între 10 și 12.000 de lei, cât timp cel mai bun profit pe an, pe hectar, poate ajunge la 9 mii de lei.

„Subvenția crește de la 534 la 917 lei pe hectar, profitul net pe hectar nu urmează ritmul, este depenendent de anul agricol. Fără subvenții, fermele nu ar exista”.

„Lucrurile se mișcă greoi, dar se mișcă”

Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) este de părere că: „Lucrurile se mișă greoi, dar se mișcă”. „România a devenit un fel de sperietoare pentru europeni, francezii au o problemă cu noi, de ce România exportă mai mult porumb, 99%? Lucerna o importăm , acum ne concentrăm pe sămânța aceasta. Contează foarte mult unde alocăm banii”, a punctat Laurențiu Baciu. Președintele LAPAR consideră că trebuie introdusă obligativitatea firmelor care produc sămânță să trateze produsul fabricat. „Avem 480 milioane lei, dar licitațiile decurg până în 2019, 300 milioane lei trebuia să ajungă în prima fază, adică în acest an, nu peste doi ani”.