Evenimentul Zilei > Politica > Năstase „dă de pământ” cu șefa DNA: „Codruţa Kovesi contrazice Curtea Constituţională”
Năstase „dă de pământ” cu șefa DNA: „Codruţa Kovesi contrazice Curtea Constituţională”

Năstase „dă de pământ” cu șefa DNA: „Codruţa Kovesi contrazice Curtea Constituţională”

După ce Laura Codruţa Kovesi a declarat, ieri, la o conferinţă de la Strasbourg, că imunitatea miniştrilor ar trebui limitată la durata mandatului, Adrian Năstase a reacționat la acesta idee pe blogul său personal.

Fostul premier o anunță pe șefa DNA că dorința sa a fost discutată deja de două ori la CCR.  "Această abordare reia „filozofia” ordonantei de urgenta din 2005, de după alegeri, a procurorului ceausist Monica Macovei care, in calitate de ministru al justitiei, a cautat modalitatea prin care să elimine filtrul parlamentului pentru FOSTII ministri (din guvernul PSD) in vederea  inceperii urmăririi penale. Am avut un rol in aceasta batalie si in adoptarea de catre Curtea Constitutională, in urma cu 10 ani, pe baza unei exceptii de neconstitutionalitate ridicate de mine, a unei decizii in această chestiune. De fapt, in 2007, Curtea Constitutională a trebuit sa se pronunte, INCA O DATA, pe aceasta problema – o mai facuse in 1999 – ca sa-i intre in cap solutia respectiva si lui Macovei", scrie Adrian Năstase pe blog. 

"La 6 ianuarie 2005,  imediat după alegeri,intr-un interviu acordat cotidianului „Adevarul”, Traian Basescu a solicitat, prin incalcarea atribuţiilor constituţionale, schimbarea presedinţilor celor doua Camere si scoaterea de la guvernare a „soluţiei imorale” PUR, pe care tot el a impus-o.

La 27 ianuarie 2005, ministrul Justiţiei, Monica Macovei, a inaintat guvernului un proiect de O.U. pentru modificarea Legii nr. 115/1999. In susţinerea publica a iniţiativei legislative, Monica Macovei a pretins ca acesta este un prim act legislativ prin care se declanseaza lupta impotriva corupţiei si ca modificarile au ca scop tragerea la raspundere penala a fostilor ministri. Raspunderea ministeriala si inlaturarea imunitaţii ministrilor, in funcţie sau fosti, facuse insa obiectul unui proiect de lege din anul 1999.

Prin Decizia nr. 93 din 16.06.1999, publicata in MO 300/28.06.1999, Curtea Constituţionala, având ca presedinte pe Lucian Mihai, a statuat insă ca trebuie sa existe o singura procedura pentru urmarirea penala a fostilor ministri si a celor in funcţie. Deci, in 1999!

De fapt, prin modificarea legii raspunderii ministeriale, in 2005, de catre Monica Macovei, a fost finalizata prima procedura in cadrul „vânatorii de vrajitoare”, si anume inlaturarea garanţiilor legale, constituţionale care o interziceau. Pentru urmatorul pas – angajarea „haitasilor” – era necesar ca sefii parchetelor sa se reintoarca sub controlul ministrului Justiţiei, ceea ce s-a si intâmplat in vara lui 2005.

„Sforarilor” si „haitasilor” li s-a parut ca vânatoarea de vrajitoare se va desfasura, fara dificultaţi, in condiţiile comandate. Nu au ţinut seama de faptul ca textul constituţional fusese deja interpretat de catre Curtea Constitutionala, tot intr-o perioada a guvernarii de dreapta, in 1999. Ghinion!

In baza unei exceptii ridicate de mine la ICCJ, cu ocazia uneia din cele 200 de „vizite” pe care le-am facut acolo, Curtea Constitutională a adoptat o decizie, in 2007, repetand, de fapt, solutia din 1999", explică Adrian Năstase.

Adrian Năstase reaminteşte şi unele aspecte necesare pentru intelegerea deciziei Curtii:

"1. Prin Decizia nr. 93 din 16.06.1999,  Curtea Constitutionala  a statuat ca trebuie sa existe o singura procedura pentru urmarirea penala a fostilor ministri si a celor in functie.

Curtea a constatat ca „imunitatea este o institutie constitutionala de protectie a mandatului de senator sau de deputat, pe cand, in privinta mandatului de membru al Guvernului, Constitutia nu a instituit imunitatea, ci o alta masura de protectie, si anume conditionarea dreptului de a cere urmarirea lui penala pentru fapte savarsite in exercitiul functiei”.

Curtea a constatat de asemenea, ca „dispozitiile din Legea privind responsabilitatea ministeriala instituie o masura de protectie a mandatului exercitat de membrii Guvernului, avand deci caracterul obiectiv al unei garantii constitutionale de ordin procedural, menite sa ocroteasca interesul public, si anume realizarea actului de guvernare prin exercitiul mandatului. Aceasta masura de ocrotire a interesului public subzista si dupa incetarea mandatului membrilor Guvernului, asa incat este evident ca, in privinta infractiunilor comise in exercitiul functiei, punerea sub urmarire penala a membrilor Guvernului trebuie sa se realizeze cu respectarea acelorasi norme procedurale”.

Poate ca această decizie a Curtii Constitutionale nu a ajuns incă la procurorii DNA!

2. Asa cum am arătat, la 27 ianuarie 2005, ministrul justitiei, fostul procuror ceausist Monica Macovei,  inaintase guvernului un proiect de O.U. pentru modificarea Legii nr. 115/1999. In Nota de fundamentare ce  insotea proiectul de ordonanta de urgenta, Monica Macovei, cu rea-credinta, nu a informat membrii guvernului:

– ca prin Decizia nr. 93/1999 Curtea Constitutionala a statuat ca modificarile ce urmeaza sa fie adoptate sunt considerate ca neconstitutionale;
– ca modificarile propuse incalca prevederile art. 109 alin.2) din Constitutie, care stabilesc dreptul Camerei deputatilor, Senatului si Presedintelui Romaniei de a cere urmarirea penala a membrilor guvernului si ale art. 109 alin. 3) in care se prevede in mod expres ca printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala se pot reglementa doar cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor guvernului;
– ca modificarile introduse prin OUG se refera la procedura de urmarire penala a fostilor ministri si nu la imunitate sau raspundere penala, conditionalitatea din programul PAL, invocata de Monica Macovei, fiind deja indeplinita din 1999.

3. Decizia nr.93/1999, potrivit art. 147 alin. 4 din Constitutie, este general obligatorie si are putere numai pentru viitor. Efectele deciziei se produc de la data pronuntarii sale, in prezent, si in continuare, pana la revenirea asupra ei tot de catre Curtea Constitutionala.

Puterea si efectele acelei decizii nu au fost anulate si nu puteau fi anulate prin Legea nr.90/2005 – initiata de fostul  procuror ceausist – lege declarata neconstitutionala prin Decizia nr 665 din 5 iulie 2007.

4. Constatarea de catre Curtea Constitutionala, in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata intr-o cauza aflata pe rolul unei instante de judecata este admisibila, produce efecte in cauza in care a fost invocata, in conformitate cu art. 29 alin. 1 din legea nr. 47 din 1992. In caz contrar, daca s-ar primi teza ca efectele se produc numai pentru alte cauze, in viitor, partile din procesele aflate pe rolul instantelor nu ar mai fi interesate sa sesizeze Curtea Constitutionala (lipsind interesul legitim), iar instanta de judecata nu ar dispune suspendarea judecarii si nici nu ar fi obligata sa emita un punct de vedere.

Justitia penala nu se poate intemeia pe un text de lege care a fost declarat neconstitutional, cu consecinta translarii intregii urmariri penale sub spectrul nulitatii absolute.

Admiterea acestei teze ar fi de natura a discrimina fostii ministrii in raport cu un factor aleatoriu si anume momentul trimiterii lor in judecata fata de data de 5 iulie 2007 cand s-a pronuntat Curtea Constitutionala.

5. Precizez ca si pentru fostii ministrii, la fel ca si pentru ministrii in functie, sunt avute in vedere doar faptele din timpul mandatului, nu cele care s-ar fi putut petrece dupa iesirea din functie.

6. Decizia Curtii Constitutionale nu a avut in vedere, de fapt, „dosarul Zambaccian”, ci toate situatiile asemanatoare in care nu s-a respectat Constitutia!

Este adevarat, „vanatoarea de vrajitoare” trebuia pornita de Monica Macovei, la indicatii superioare, in ianuarie 2005, dar artizanii acestor mizerii, inclusiv „neptunistii”, in graba lor, au trecut peste orice – Constitutie, decizii ale Curtii constitutionale.

Deci problema nu este de „revizuire a legislatiei” ci, foarte concret, de o eventuală revizuire a Constitutiei. Precizez insa ca in toate constitutiile Romaniei de până acum, au existat dispozitii privitoare la institutia răspunderii guvernamentale, practic in acelasi sens. Pentru cei curiosi, recomand studiul meu, „Imunitatea parlamentară in România si in Europa”, a continuat Năstase. 

 

Publicat in categoriile: Politica
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: