Adoptarea prin referendum a Constituției României la 8 decembrie 1991

Adoptarea prin referendum a Constituției României la 8 decembrie 1991Alegeri. Sursa foto: Dreamstime.com

Constituția la români: adoptarea prin referendum a Constituției României la 8 decembrie 1991, Cum „se vede” Constituția României, la 32 de ani de la adoptare?

Constituția la români: adoptarea prin referendum a Constituției României la 8 decembrie 1991, Cum „se vede” Constituția României, la 32 de ani de la adoptare?

Cine se apucă să studieze constituționalismul românesc, are ceva de muncă. Tradiția constituțională începe cel puțin de la Pravila de la Govora, dar începuturile moderne țin de momentul dintre Revoluția de la 1821 și Regulamentele Organice.

Constituția României, de la modelul belgian, la modelul sovietic

Din iulie 1866, de la Constituția din 1866, după model belgian (că doar României i s-a rezervat atunci un fel de rol federal dual asemeni Belgiei, mai devreme), România a mai avut câteva Constituții: în 1923, o extindere a celei din 1866, în 1938, 1948, 1952, 1965. Dacă în 1938, a fost una corporatist-etatist-autoritaristă, cele din 1948 și 1952, erau de inspirație sovietică. În 1965, Constituția lui Ceaușescu revenea la tradiția politică românească. dar păstra ideologia și partidul comunist ca bază.

Constituția din 1991 - democratizare și nu prea: „Nici nu știți când vă puteți trezi cu un alt Ceaușescu”

Antonie Iorgovan a păstorit la indicațiile lui Ion Iliescu munca de peste un an și jumătate la noua Constituție și a ieșit un fel de republică semi-prezidențială și nu prea. Preogativele prezidențiale au fost cam limitate, iar Iliescu, atunci când Iorgovan și-a cerut scuze, i-a spus, citat aproximativ: „Este bine, nu știți când vă puteți trezi cu alt Ceaușescu”.

Constituția lăsa reprezentativitatea pe plan extern împărțită între președinte și premier, lăsa Guvern cu premier desemnat de președinte, președintele nu avea drept de  veto. Parlamentul bicameral putea da vot de blam Guvernului cu majoritate simplă și suspendarea Președintelui, cu 2/3 din voturi, referendumul fiind cel care decidea. Se realiza și dreptul civic de legiferare în anumite condiții, fără a scoate Parlamentul de pe traseu, sau referendum consultativ care să ducă la adoptarea unei legi în Parlament.

Constituția, Ponta și Băsescu: Curtea Constituțională asaltată de excepții de neconstituționalitate

În 2003, referendumul de amendare a Constituției a fost trecut tot sub păstorirea lui Ion Iliescu, inovația fiind legată de creșterea la 5 ani a mandatului prezidențial, de introducerea ideii de integrare euro-atlantică și a raportului național-european în dreptul românesc.

Adrian Năstase a pierdut alegerile în 2004, iar Președintele Băsescu din 2004 până în 2014, a trecut prin 2 suspendări și a obținut de la CCR că el trebuie să meargă la Consiliul European și nu premierul, pe atunci Ponta.

Spectrul regionalizării și reformei constituționale

Prin 2012, ideea reformei constituționale, a regionalizării a prins iar putere, dar lucrurile au rămas în stand-by. Așadar, cu amendamentele din 2003, de acum două decenii, Constituția adoptată la referendumul din 8 decembrie 1991 (Adunarea Constituantă a votat-o la 21 noiembrie 1991) este de 32 de ani în vigoare.

Sursa foto:

 

Ne puteți urmări și pe Google News