Curtea Supremă din SUA este pregătită să încheie programele de discriminare pozitivă. Acest lucru ar reprezenta viraj istoric după cel cu privire la avort. În plus, au fost alocate aproape cinci ore de audieri procedurilor de admitere în cele mai vechi universități privată şi publică americane.

Universitățile Harvard și Nort Carolina au în vedere culoare pielii sau originea etnică a candidaţilor în evaluarea dosarelor acestora, precum o fac și alte instituții de învățământ. Curtea Supremă și-a fixat drept obiectiv fixarea inegalităților rezultate din trecutul segregaţionist al Statelor Unite şi să crească numărul studenţilor afroamericani, hispanici sau amerindieni în învăţământul superior.

Aceste politici sunt denumite discriminare pozitivă. Ele au fost mereu foarte criticate în mediile conservatoare. Politicile sunt considerate opace. În plus, în vad în ele un „rasism inversat”. Curtea Supremă a fost sesizată de mai multe ori în acest sens. Astfel, instituția a interzis cotele, însă a autorizat universitățile să ia în calcul criterii rasiale. Totuși, instituția a adăugat că o diversitate mai mare în campusuri este „legitimă”.

Acuzații îndreptate către Harvard și North Carolina

Activistul neoconservator Edward Blum a adoptat un nou unghi de atac în 2014. El se afla la conducerea unei asociații, „Students for Fair Admission”, când a acuzat Harvard şi Universitatea North Carolina de discriminarea studenţilor de origine asiatică. Cu toate că a întâmpinat mai multe eșecuri în procesele pe care le-a deschis, Blum s-a îndreptat către Curtea Supremă.

„Criteriile rasiale sunt un rău pentru candidaţii de origine asiatică”, a pledat luni, 31 octombrie, unul din avocaţii săi, Cameron Norris. În plus, avocatul a descris programele de la Harvard drept „rasiste”. Candidații asiatici ar trebui să fie mai numeroși în acest instituții în contextul în care, performanțele lor ar fi evaluate corect față de ceilalți studenți, a susținut Norris.

Curtea Supremă a fost convinsă de avocați

Colegul său, Patrick Strawbridge, a subliniat că folosirea unor criterii etnico-religioase este „în mod intrinsec o sursă de disensiuni”. În plus, este necesar ca înalta jurisdicție să declare această practică contrară Constitiuţiei. Mai mult decât atât, argumentele prezentate de cei doi avocați au convins Curtea Supremă care nu a fost niciodată atât de diversă ca în prezent. Instanța este formată din doi magistraţi afroamericani şi o hispanică, dar cu o majoritate conservatoare solidă, şase din nouă judecători.

„Care sunt beneficiile academice ale unei diversităţi mai mari?”, a întrebat în mod insistent judecătorul de culoare Clarence Thomas. El este un critic aprig al programelor de discriminare pozitivă. Judecătorul a beneficiat de acest program pentru a studia la prestigioasa Universitate Yale.

Harvard s-a folosit de „diversitatea ca subterfugiu”, pentru a îndepărta studenţii evrei în anii 1930, a relevat, la rândul său, judecătorul Neil Gorsuch. „Folosirea clasificărilor rasiale este periculoasă. Trebuie să existe un punct final”, a insistat, la rândul său, judecătoarea Amy Coney Barrett. De asemenea, ea a amintit că această Curte şi-a imaginat ea însăşi că aceste politici aveau să nu mai fie necesare în 25 de ani.

Efectele devastatoare pe care le-ar putea avea schimbările

Cei trei judecători progresişti au încercat să apere statu-quoul. Judecătoarea afroamericană Ketanji Brown Jackson a susținut că studenții oferă voluntar datele referitoare la rasă și etnie.

În cazul în care universităţile nu mai au dreptul să ia în calcul criterii atnico-rasiale, „locul minorităţilor se va prăbuşi”, a avertizat judecătoarea Elena Kagan. Ea a precizat că aceste campusuri servesc de „pepiniere pentru liderii ţării”. Mai mult decât atât, o asemenea decizie „va avea efecte devastatoare”, a adăugat Elizabeth Prelogar. Ea a fost cea care l-a susţinut, în numele Guvernului democrat, pe Joe Biden. Curtea Supremă trebuie să prezinte decizia privind acest dosar până la sfârşitul lui iunie 2023, notează AFP.