Un mare scandal pare că va curma un vis pe care românii credeau că-l văd deja cu ochii: acela de a călători civilizat cu taxiul. De câțiva ani, câteva companii de transport operează pe piața românească la standarde europene, într-un sistem nou. El este caracterizat, în principal, ca să nu intrăm în amănunte, prin inițierea unei comenzi de pe platforme online, instalate îndeosebi pe telefoanele mobile. Cea mai reprezentativă fi rmă de taximetrie care funcționează în acest sistem este compania Uber.

Un proiect de ordonanță vizează modificarea legii care reglementează domeniul, în sensul în care să înlăture de pe piață aceste companii, în loc să reglementeze funcționarea în condiții decente, a serviciilor de transport persoane în general.

Să moară și capra vecinului!

De altfel, revolta taximetriștilor, care au organizat recent proteste în mai multe orașe din România, a vizat în mod explicit existența pe piață a Uberului. Motivele sunt cât se poate de românești și de simplu de înțeles: standardul ridicat al taxiurilor acestui sistem în general, și al acestei firme în special, a dezlănțuit o reacție negativă a taximetriștilor de la firmele clasice, să le zicem. Neputând să țină pasul, din niciun punct de vedere, cu nou-apăruții de tip Uber de pe piață, veteranii taximetriei invocă împotriva acestora argumente care nu au absolut nicio legătură cu interesul pasagerilor. Nu suflă, însă, nicio vorbă despre criteriile căutate de pasageri: siguranța și curățenia mașinii, igiena și atitudinea șoferului, punctualitatea și posibilitatea efectuării comenzilor de pe o zi pe alta.

Românii sunt clar interesați, într-o proporție covârșitoare de taximetria în acest nou sistem, pe care o consideră net superioară serviciilor oferite de cea clasică. Inclusiv aplicațiile accesibile în sistem de telefonie mobilă, prin care se comandă și se monitorizează cursele în acest sistem, asigură servicii net superioare celor clasice, prin dispeceratul la care poate îți răspunde, poate nu-ți răspunde, eterna și iritata operatoare.

Este și concluzia la care a ajuns Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), în cel mai recent studiu, din 2019, în care se arată că utilitatea serviciilor de tip Uber și a aplicațiilor aferente lor, este apreciată de 98% dintre respondenţii din 6 mari orașe ale țării, inclusiv Capitala.

Proiectul de ordonanță, privind legea taximetriei, aflat în dezbatere de vinerea trecută, ar putea însemna sfârșitul companiilor Uber, Taxify sau Clever, care apelează, pentru a realiza serviciul de transport persoane, la aplicații de comandă și monitorizare prin telefonia mobilă.

 

Din taximetru în jargonul infracțional

Orice analiză obiectivă înclină balanța în favoarea Uber și a companiilor cu activitate similară, în pofida faptului că legislația le este potrivnică, așa cum vom arăta mai jos. De altfel, oamenii preferă de departe să apeleze la serviciile acestor din urmă companii, fiind sătui de mofturile, șicanele și lipsa de punctualitate a șoferilor, starea tehnică periculoasă a autovehiculelor, condițiile precare de igienă, în general cadrul total impropriu, în care se desfășoară această activitate de răspundere și importanță socială deosebită. Aceasta, ca să nu mai vorbim de chestiuni și mai grave la care sunt expuși clienții de către unii șoferi ai firmelor clasice de transport, cum ar fi acte de hoție, tâlhărie, lipsire de libertate și chiar omor. „Maimuța” este un termen deja intrat în limbajul interlop și el denumește acel dispozitiv care modifică contorul aparatului de taxat în timpul deplasării. Foarte frecvente sunt și situațiile în care șoferul clasic inversează raportul taximetrist-client atunci când primul nu acceptă decât acel client care dorește o cursă în direcția domiciliului șoferului. În fapt, taximetristul dorește să ajungă la el acasă pe banii clientului.

 

Prevederi incluse în proiectul de modificare a legii taximetriei

Potrivit proiectului de modificare a legii taximetriei, publicat în 01.03.2019 pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, şoferii care efectuează servicii de transport fără autorizaţie vor putea fi sancţionaţi, încă de la prima abatere, cu o amendă de până la 5.000 de lei. Proiectul mai stabileşte că aplicatiile mobile pentru comenzi de taxi pot fi folosite doar de către un dispecerat taxi şi menţine legea potrivit căreia „este interzis transportul public, contra cost, de persoane cu un autoturism, fără a deţine pentru acesta, după caz, autorizaţie taxi valabilă sau copie conformă valabilă”.

Conform documentului, în contextul în care s-a constatat creşterea transportului în regim de taximetrie cu încălcarea prevederilor legale, impactul negativ asupra mediului concurenţial normal al activităţii operatorilor care sunt autorizaţi să presteze serviciul de taximetrie, dar şi al multiplelor sesizări ale taximetriştilor care îndeplinesc condiţiile legale şi a căror activitate este influenţată de faptele de piraterie, se impune aprobarea unui act normativ care să soluţioneze problemele în regim de urgenţă.

Nesimțire și tupeu la kilometru

Să vedem câteva dintre motivele pentru care românii preferă serviciile și platformele de tip Uber atunci când vine vorba de deplasarea cu taxiul. În primul rând, costul unei călătorii este cunoscut clientului încă de la bun început, grație aplicației online. Fapt important, prețul pe care clientul ar trebui să îl plătească unui taximetrist în sistem clasic pentru aceeași cursă, este semnificativ mai mare. Să nu mai vorbim de situațiile în care șoferii de taximetre îți spun de la obraz, imediat după ce te-ai urcat în mașină, cât vor.

Suma este de multe ori dublă față de cât ar face în mod normal cursa. Nu contează că aparatul de marcat este la vedere, sub nasul clientului, pe bord. Nici cât va indica el la sfârșitul călătoriei. Peste toate se adaugă mizeria pe care de multe ori românul o întâlnește într-un taxi clasic, fapt până acum de neîntâlnit într-un vehicul de tip Uber. Nu este un detaliu nesemnificativ, discreția este un element de apreciat: șoferii guralivi încep prin a părea amabili și sfârșesc prin a enerva. Asta, dacă nu cumva este ocupat cu fumatul, cu vorbitul la telefonul mobil, sau chiar cu ambele.

Reversul medaliei, siguranță și confort

La polul opus, șoferii autoturismelor care operează în sistem Uber sunt disciplinați, foarte atenți cu vehiculele pe care le conduc, preocupați să asigure confortul celui pe care îl transportă. Nu pentru că ar fi de pe alte planete, ci pentru că la sfârșitul cursei, așa cum ei îi notează pe clienți, la fel sunt și ei punctați. Iarăși la fel, așa cum un client depunctat de câteva ori este refuzat definitiv de la comenzi, și șoferii depunctați nu mai pot colabora.

Mai mult, tot ceea ce se întâmplă în mașinile din acest sistem este înregistrat, fapt care îi conferă călătorului siguranța că nimic neplăcut nu i se poate întâmpla în timpul deplasării. Nu este lipsit de importanță nici faptul că Uber a introdus și anumite servicii extrem de utile, unul dintre ele făcând referire la posibilitatea programării de cu seară a unei curse pe care trebuie să o faci în cursul dimineții. O altă facilitate constă în serviciul de transport al școlarilor. Părintele are astfel garanția că în timpul călătoriei copilul său nu va păți nimic, pe de o parte, iar pe de alta, că va călători confortabil în scaunul special montat pentru prichindei.

Ca Ei nu putem! Afară cu Ei!

Diferențele vizibile între cele două tipuri de transport persoane nu îi împiedică pe taximetriștii clasici să se considere nedreptățiți. Aproximativ 200 dintre ei au blocat săptămâna aceasta, în semn de protest faţă de serviciile Uber şi Taxify, circulaţia pe străzile centrale ale Iaşiului, susţinând că cele două companii le fac concurenţă neloială. Aflaţi în faţa Prefecturii, taximetriştii au scandat „Afară, afară, Uberul din ţară!”, în zonă putând să circule doar tramvaiele şi autobuzele.

Pe scurt, concurenţa neloială invocată ar consta în faptul că un taximetrist, pentru a îşi putea practica meseria, trebuie să aibă un certificat de atestare profesională, prin care are dreptul să transporte persoane, dar şi un aviz medico-psihologic. Totodată, taximetriştii clasici sunt obligaţi să facă revizia autoturismelor la fiecare jumătate de an, dar şi să se prezinte periodic pentru verificări metrologice privind aparatul de taxat. În egală măsură, nu îşi pot practica meseria în lipsa unei licenţe, pe care primăria o emite. În schimb, şoferii care folosesc aplicaţiile nu au atestare profesională sau avize psihologice şi lucrează doar în baza unei aplicaţii, adică fără a fi nevoiţi să obţină o licenţă de la primărie.

„Știm cu toţii că nu poţi face taximetrie fără să ai autorizaţie de funcţionare. În momentul de faţă aceşti oameni ne fac concurenţă neloială. Întrebaţi-vă de ce Poliţia Locală are cadrul legal să vă amendeze, să vă verifice? La ei de ce nu există cadru legal? Toate partidele de opoziţie au sărit pe capul nostru acuzându-ne că vrem să dăm Uberiştii afară din ţară. Nu, nu e adevărat. Vrem să dăm evazioniştii afară din ţară”, a spus celor veniţi în faţa Prefecturii Iaşi consilierul judeţean Mircea Manolache, patronul unei firme de taximetrie. Acest protest a fost al doilea demarat, în ultimele săptămâni, de taximetrişti împotriva Uber şi Taxify.

 

Comisia Europeană recomandă păstrarea

În vreme ce în Asia conflictul dintre taximetrişti şi şoferii care lucrează prin intermediul aplicaţiei online Grab - afacerea Uber a fost cumpărată de compania Grab - a fost rezolvat prin aceea că primii au voie să lucreze „cu strada”, iar ultimii doar cu comenzile online, în Europa aplicaţia Uber funcţionează în peste 20 de state. În strânsă legătură cu acest aspect, Comisia Europeană a recomandat ca aplicaţiile de tip Uber să nu fie interzise, ci reglementate prin adaptarea cadrului legislativ sau prin crearea unei legislaţii noi.

 

Preferat de peste 2,5 milioane de români

Un studiu recent - întocmit tocmai în contextul dezbaterii pe marginea legii taximetriei, care ar urma să fie modificată prin OUG de către Guvern și care ar putea duce la limitarea sau dispariția serviciilor despre care vorbim în lipsa unei reglementări specifice a acestora - arată că nu mai puțin de 2,5 milioane de români preferă varianta Uber celei clasice. Foarte important, în România există peste 2,5 milioane de utilizatori activi de aplicaţii de mobilitate urbană de tip Uber şi, conform unui studiu IRES, peste 80% dintre aceştia s-ar opune oricărei tentative de limitare a accesului la astfel de servicii.

Potrivit directorului general al companiei Clever, Andrei Frunză, acești utilizatori au devenit deja clienți de rutină: „Clever susţine nevoia modernizării cadrului legislativ actual prin adaptarea sa la nevoile pieţei, la tendinţele actuale de consum. În Parlament, există deja o propunere de a îmbunătăţi legislaţia în domeniul transportului, inclusiv prin integrarea aplicaţiilor agregatoare şi prin reglementarea serviciilor de transport alternativ”.

Arătam mai sus că un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) relevă faptul că românii manifestă un interes ridicat pentru astfel de servicii și aplicații. Subliniem că respondenții unor asemenea studii reprezintă segmentul dinamic al unei populații, cel important din punct de vedere economic, cel pe care legiuitorii trebuie să îl aibă în vedere în activitatea lor.

 

O dispariție care ne-ar putea costa 20 milioane de euro

Un alt studiu, de această dată întocmit de compania de contabilitate, taxe și audit JASILL, trage un semnal de alarmă acolo unde arată că „bugetele naționale și locale ale României ar putea pierde 20 de milioane de Euro anual provenind doar din contribuțiile șoferilor Uber. Compania lucrează cu sute de PFA-uri și SRL-uri care oferă servicii de transport prin intermediul platformei online”. Estimarea JASILL ia în calcul o „contribuţie lunară medie de aproximativ 780 de lei pentru un șofer care conduce 6-8 ore pe zi, constând în TVA intracomunitar, taxe pe profit, taxe asigurări sociale, sănătate și impozit de venit plătite de un număr estimat de 10.000 de șoferi parteneri din București, Brașov, Cluj și Timișoara, care colaborează în regim part time sau full time”.

 

Kelemen Hunor: „Să investească în mașini și să formeze taximetriști amabili!”

Kelemen Hunor (foto), șeful UDMR, opinează că modificarea prin OUG a legii taximetriei are o abordare greșită în condițiile în care scopul ar fi îndepărtarea de pe piață a companiilor tip „ride sharing”.

„Sunt servicii competente, transparente, care pot fi urmărite prin internet până la destinaţie, plăteşti cu cardul, deci din acest punct de vedere nu există nicio posibilitate ca unii să se sustragă de la plata impozitului. Este o modalitate civilizată, modernă de transport, iar competiţia din acest domeniu ar trebui să ne ducă în altă direcţie, nu de a interzice ceva sau de a face legislaţia în aşa fel încât să nu mai fie rentabilă această formă de taximetrie. Competiţia ar trebui să meargă în cealaltă direcţie, când firmele de taximetrie investesc în maşini, în servicii, în a forma taximetrişti mai amabili, iar atunci nu va fi nicio problemă”, a afirmat Kelemen.