La data de 2 aprilie a.c. Angela Hanc a deschis expoziția “ADAME, unde ești?” la Galeria Romană din București. Ea se află la cea de-a doua expoziție în București, prima având loc în anul 2015, la Palatul Mogoșoaia.

Angela Hanc s-a născut în 1979 la Galați, iar în prezent lucrează în Arad. A absolvit în 2002 Facultatea de Arte Plastice, secția de Pictură, din cadrul Universității de Arte și Design din Cluj-Napoca. De-a lungul timpului, a realizat numeroase lucrări de artă iconografică și a expus solo și în prezentări colective, în țară și în străinătate. Este preocupată de evidențierea unor alternative stilistice distincte în peisajul artistic contemporan ce urmăresc spiritualizarea spațiului concret prin mijloace tehnice cvasi-tradiționale.

“Angela Hanc a fost o revelație. Constat cu bucurie și cu încredere pentru viitor că în această țară sunt atât de mulți tineri foarte talentați, care lucrează, care sunt creștini, care îl iubesc pe Dumnezeu și care uneori ne arată ce lucru minunat fac. Aceasta este o expoziție terapeutică prin liniștea pe care ți-o insuflă aceste peisaje, această natură lăsată de Dumnezeu, aceste scene frumoase cu sfinți.” (Emil Ene, co-proprietar Galeria Romană).

”… Expoziția de față este alcătuită din lucrări ale unui proiect inițiat acum 12 ani, având ca temă Grădina Raiului, ca paradis primordial și eshatologic.

”Adame, unde ești?” este continuarea unui alt proiect expozițional prezentat la Muzeul de Artă din Arad în 2015 și care se intitula ”Grădina lui Efrem”. Subtitlul acestei prime expoziții era ”Transcrieri picturale după Imnele Raiului de Sfântul Efrem Sirianul". O parte din lucrările expuse atunci sunt prezente și în această expoziție. Este vorba despre dipticul intitulat ”Împrejmuirea”, seria "Cupolelor", lucrarea ”Adame unde ești?”, precum si lucrarea ”Năvala Sfinților la Ușa Raiului”.

Atunci îmi propuneam să prezint un fel de program iconografic neconvențional, utilizând o selecție de imagini-cheie ordonate narativ pe baza textului-suport al Imnelor Raiului. Și de această dată, concepția panotării se înscrie într-un scenariu verosimil. Așadar, paradisul începe cu o grădină ca și cea de la Dion, o grădină a florilor pământului presărată cu ruine și tufișuri ascunzători. Este o grădină hotar a "penitenților", ar spune Sfântul Efrem în cântările sale, însuflețită de rămășițe de statui și coloane.

Am ales un vers introductiv din Imnele Raiului, sugestiv pentru prima sală, și anume: ”La marginea Raiului, am văzut în locuri ferite crescând smochini”(2,7). Mai departe, priveliștea Raiului originar, despre care ne vorbește Geneza, se poate vedea în lucrarea ”Adame, unde esti?”, din cea de a doua sală, în care Pomul Înțelepciunii sau al Cunoștinței este reprezentat printr-un smochin plin cu roade. "Raiul a fost sădit pentru Adam, căci inima lui este mai presus decât mugurii lui (6,6). Șarpele i-a furat veșmintele"(3,15).

În viziunea Sfântului Efrem Sirul, Grădina Raiului, localizată în afara timpului și spațiului profan, este asemănătoare unui munte care înconjoară pământul și marea, transcende și învăluie lumea "asemenea unui inel/ ca aura ce se formează în jurul lunii"(1,8). Acest munte este structurat pe trei niveluri ierarhice sau trei cercuri concentrice și am încercat să reprezint acest lucru în seria "Cupolelor" expuse în cea de-a doua sală, printre care: ”Cupola Împărăției”, ”Cupola cu Serafimi”, ”Grădina lui Adam” sau ”Cer”, lucrări aidoma unor mega -icoane ale Împărăției cerești.

În cea de a treia sală urmează un fascicol de lucrări cu tematică intricată. Sunt întinderi de ape pe care plutesc în suspensie un fel de grădini ce se întrepătrund și pe care le-am studiat îndeaproape în situl de la Dion. Le-am numit ”grădini marine”. Saturate cromatic, asemenea unui ospăț, ele rezonează cu nostalgia meșteșugului de odinioară, și anume, pictura transparentă.

"Întrucât Raiul se aseamănă unei mese"(7,26). Situl de la Dion, în care am lucrat mai multi ani la rand, 2015- 2017, un loc sacru situat la poalele muntelui Olimp, mi-a dat prilejul de a reactualiza tipologia plain-airului. Spontaneitatea specifică acuarelei poate genera un fel de analiză spectrală a formelor din natură cu scopul de a transmite laconic și lapidar o informatie artistică.

Propunerea mea a fost de a deplasa focalizarea de pe lucrarea finită către orizontul căutărilor și al studiului în aer liber. În acest sens, se pot vedea mai multe lucrări realizate în tehnica acuarelei și tehnică mixtă pe hârtie, inspirate de acest loc: ”Valea lui Isis”, ”Valea lui Dionisos”, ”Grădină noaptea”, "Grădină grecească", "Locul unde a fost un templu pagân" și altele. În continuare, ca un dialog al elementelor comune, de această dată imaginii iconale și celei din spațiul profan, tridimensional, am inclus și o icoana pe lemn în tehnica temperei cu emulsie. Este icoana Sfântului Efrem Sirul. Demersul etapizat din facerea icoanei constituie o sursă de inspirație constantă pentru lucrările expuse. "Grădina l-a alungat pe Adam și l-a scos afară din ea"(4,4).

Și in sfarsit, în cea de a patra sală, urmează "Raiul slăviților", o grădină alcătuită din mucenici sau "biruitori" ale căror fapte "întrec roadele pomilor ei" (6,11). Tot în acest loc, imnograful localizează și Pomul Vieții. Astfel se pot vedea mai multe lucrări în tehnici diferite: tempera pe lemn, acuarelă pe hârtie, pictură în ulei pe pânză. Două dintre acestea au dimensiuni monumentale: este vorba despre ”Năvala Sfinților la Ușa Raiului”, o pictură cu înscrisuri, pe care se pot citi fragmente din Imnele Raiului. Cealaltă se numește ”Fericitul izvor” și se referă la mormântul gol al Învierii, reprezentat ca un izvor ceresc de sus în jos, adică într-o perspectivă inversă și în același timp ca un chivot baptismal al morții mucenicești și al Învierii.

Voi încheia cu o strofă din Imnele Raiului care se referă la acest Izvor și în același timp la sărbătoarea care se apropie, a Învierii Domnului:

”Tot așa, un alt izvor plin de miresme / care iese din Eden și străbate văzduhul / ca o adiere folositoare, trezește sufletul nostru; / răsuflarea noastră este tămăduită de această suflare/ vindecătoare a Raiului, iar izvoarele primesc bincuvântare/ de la fericitul izvor ce țășnește de acolo”(11,12)

Textele citate și folosite în lucrările expuse aparțin traducerii arhid. Ioan Ică jr., Imnele Raiului de Sfântul Efrem Sirianul, editura Deisis, Sibiu, 2010"

(Angela Hanc, 2 aprilie 2024)

Expoziția cu vânzare este deschisă până la 30 aprilie 2024 și poate fi vizitată de luni până vineri între orele 10.00-18.00 și sâmbăta între 10.00-15.00, la sediul Galeriei Romană din bulevardul Lascăr Catargiu nr. 1, Sector 1, București.