Mai mulți cetățeni turci au fost reținuți de poliție fiind suspecți de apartență la rețeaua Gulen, pe care autoritățile o consideră responsabilă pentru lovitura de stat eșuată din 2016.
Poliţia turcă a reţinut marţi câteva zeci de suspecţi, într-o acțiune de identificare a 167 de presupuşi membri ai reţelei Gulen. Autoritățile au emis mandate de arestare pentru aceste persoane, după cum relatează Reuters, care preia presa de stat din Turcia.
Persoanele urmărite de poliție sunt suspectate că ar fi adepte ale clericului musulman Fethullah Gulen, care trăieşte în exil în SUA. Acesta este considerat organizatorul loviturii de stat eşuate din 2016 împotriva regimului condus de președintele Erdogan.
Potrivit sursei citate, cei căutați de poliție ar fi militari active, iar din ultima serie de mandate de arestare puse în aplicare, 110 persoane vizează persoane care se ascund în provincia Izmir. Printre acestea se numără 16 piloţi de aviație, mai mulţi colonei şi locotenenţi-colonei din 26 de provincii, după cum precizează canalul de ştiri de televiziune TRT Haber.
Până în prezent, au fost deja reținuți 89 de suspecţi dintre aceștia.
O altă operațiune a fost lansată pentru identificarea și reținerea altor 57 de susţinători ai lui Fethullah Gulen, în 15 provincii, semnalează agenţia de presă de stat Anadolu. Reuters nu a reuşit să obţină alte comentarii de la purtătorii de cuvânt ai poliţiei.
După puciul ratat de acum patru ani, în Turcia au fost arestaţi preventiv 80.000 de suspecţi. Peste 20.000 de militari suspectați că au participat, într-un fel sau altul la lovitura de stat, au fost daţi afară din forţele armate. Mai mulți susţinători ai drepturilor omului şi aliaţii occidentali ai Turciei au criticat amploarea represiunii, acuzând guvernul de la Ankara că profită de ocazie ca pretext pentru înăbuşirea disidenţei. La momentul respectic, autorităţile turce au respins acuzaţiile, afirmând că măsurile sunt necesare pentru securitatea naţională.
Noile mandate de arestare emise împotriva opozanților președintelui Edrdogan vin în contextul tensiunilor din Mediterana, dintre Turcia şi Grecia, membre ale NATO. Cele două state au un diferend legat de jurisdicţia maritimă şi de drepturile de explorare în Mediterana de Est, din cauza opiniilor divergente privind limitele platoului continental. Ankara a provocat iritarea Greciei în luna august atunci când a trimis în zona disputată nava de studii seismice Oruc Reis.
Tensiunile din Mediterana de est se vor afla de asemenea pe agenda summitului european de joi şi vineri de la Bruxelles.