Internauţii români au început să fiarbă de ieri. Pentru tratatul ACTA (Anti- Counterfeiting Trade Agreement – Tratul Comercial Anti-Contrafacere), semnat de majoritatea ţărilor europene, şi-a dat acordul şi România.

Deocamdată nu se schimbă nimic pe internet, iar totul ţine de votul pe care urmează să-l dea parlamentarii europeni în vara acestui an. Însă faptul că ar putea exista softuri care să monitorizeze tot ceea ce faci pe internet, ce încarci, ce descarci şi la ce te uiţi dau frisoane tuturor.

"Smartephone-ul la control"

În curând, toată muzica şi filmele de pe internet ar putea să fie plătite, iar siteurile care le oferă să fie pur şi simplu închise pentru că nu respectă drepturile de autor. Însă, potrivit criticilor acestei legi, sunt lucruri mult mai importante care trebuie analizate şi se vorbeşte foarte insistent despre îngrădirea dreptului de libertate de exprimare.

"Să spunem concret: Vei merge pe stradă, iar poliţistul îţi va cere smarphone-ul la control, pentru că vor avea dreptul ăsta. Te vor întreba: «Dom’le, pentru cântecul ăsta ai chitanţă?» Dacă nu ai, ţi-l confiscă. Aşa e trecut în lege. De asemenea, dacă mergi pe aeroport cu laptopul, cei de acolo vor avea dreptul să te controleze şi ţi-l pot confisca", spune Claudiu Marginean, liderul Partidului Piraţilor, unul dintre cei care au participat la mai multe mitinguri internaţionale împotriva adoptării acestei legi.

O altă măsură considerată exagerată de contestatarii proiectului legislativ ACTA este acela că toate site-urile pe care se regăsesc lucrări fără drepturi de autor sunt închise imediat. În acest caz, Youtube, Facebook sau Twitter ar putea fi în mare pericol.

Spre exemplu, dacă te-ai filmat în concediu, iar pe fundal se aude o melodie de la Rolling Stones, dacă nu ai plătit drepturile de autor şi o încarci pe Youtube, şi tu, dar mai ales site-ul, intraţi sub incidenţa legii.

De asemenea, dacă îi trimiţi o melodie mp3 unui prieten pe Messenger, fără să aveţi drepturi de autor, e ilegal.

Cum s-ar putea face monitorizare

Potrivit ACTA, providerii de internet -adică cei care furnizează serviciile – ar urma să se transforme într-un fel de poliţie şi să fie obligaţi să monitorizeaze tot ceea ce faci pe internet. În cazul în care o companie observă că ai copiat lucrările, fără a avea drepturile de autor, poate obţine tot istoricul tău de navigare pe internet de la providerul de net.

Directorul Oficiului Român pentru Drepturi de Autor (ORDA), Robert Bucur, e de părere că nu se va ajunge atât de departe cu restricţiile.

"Se impune o astfel de lege de drepturi de autor, însă nu cred că va fi atât de restrictivă pe cât este acuzată. Au fost destule cazuri şi la noi, în care au fost vizaţi cea care aveau o cantitate mare de fişiere fără drepturi de autor. Trebuie să ne gândim şi la cei care trebuie remuneraţi pentru operele, fonogramele şi prestaţiile lor", e de părere directorul ORDA.

Votul legii în Parlamentul European

Cei mai mari contestari ai legii au fost până acum polonezii, care au organizat un protest la care au participat mii de oameni. A apărut şi prima victimă.

Raportorul Parlamentului European, Kader Arif, şi-a dat demisia acuzând "manevre fără precedent" ale oficialilor care au pregătit textul acordului şi că nu au fost consultări cu societatea civilă.

Parlamentarul european Rennate Webber s-a declarat împotriva ACTA, iar Cristian Preda spune că se va face prea multă presiune asupra acestei legi şi că va lua o decizie după ce va analiza atât părţile pro, cât şi cele contra.

<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/citzRjwk-sQ" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/N8Xg_C2YmG0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

PIRAŢII

Cazul Kim Schmitz la ei, Adalbert Kiss – la noi

În România, cea mai mare condamnare pentru piraterie a primit-o un arădean. Kiss Adalbert Daniel a fost în atenţia poliţiştilor încă din 2003 şi a fost pus sub urmărire penală în 2006, când s-a descoperit că vindea CD-uri şi DVD-uri pe un site de internet. Judecătorii arădeni l-au condamnat la 5 ani şi jumătate de închisoare şi să plătească despăgubiri: 191.745 lei către Microsoft Corporation, 282.870 lei către Autodesk Incorporeted Bucureşti şi 2.444 de lei către Uniunea Producătorilor de Fonograme din România. În prezent, după ce dosarul a trecut şi pe la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se rejudecă la Tribunalul Timiş, acolo unde are următorul termen, pe 1 martie anul acesta.

Săptămâna trecută, autorităţile americane au reuşit să închidă site-ul megaupload.com, sub acuzaţiile de încălcare gravă a drepturilor de autor. Acesta avea în jur de 400 de milioane de vizualizări lunar şi era un fel de Youtube, numai că se puteau încărca fişiere de peste 700 MB, de cele mai multe ori filme piratate. Fondatorul site-ului, Kim Dotcom, pe numele lui adevărat Kim Schmitz, de 37 de an, a fost arestat în Noua Zeelenadă. Alături de alţi patru directori e acuzat că ar fi adus un prejudiciu de 500 de milioane de dolari.