Dacă în urmă cu doar câteva săptămâni încheierea negocierilor privind un acord nuclear cu Iranul părea la îndemână, acum cel mai înalt diplomat al Uniunii Europene (UE) a avertizat cu privire la perspectiva tot mai redusă de revitalizare a acordului din anul 2015, care limitează programul nuclear în schimbul reducerii sancțiunilor. Josep Borrell și-a exprimat pesimismul cu privire la restabilirea pactului cu Iran, solicitând sâmbătă, 4 iulie, eforturi suplimentare în acest sens.

Șeful politicii externe a UE consideră tot mai puțin probabilă restabilirea unui acord nuclear prin care Iranul să se angajeze să își restrângă semnificativ activitățile nucleare, în schimbul eliminării sancțiunilor occidentale. Discuțiile pentru revitalizarea „pactului” pe care administrația americană condusă de fostul președinte Donald Trump l-a desființat atârnă de un fir de păr. Washingtonul și Teheranul nu pot cădea de acord asupra sancțiunilor americane ce ar urma să fie ridicate.

Posibilitatea de a ajunge la un acord cu Iran este din ce în ce mai mică

Diplomații occidentali avertizează de luni de zile că restaurarea acordului nuclear din anul 2015 devine din ce în ce mai puțin probabilă. După ce SUA s-au retras din acord și au fost impuse noi sancțiuni americane, Iranul a încălcat concesiile și a progresat în ceea ce privește îmbogățirea cu uraniu.

„Posibilitatea de a ajunge la un acord și de a reveni la JCPOA este tot mai mică. Dar încă o putem face cu un efort suplimentar. În calitate de coordonator, sunt pregătit oricând să facilitez o soluție la ultimele probleme nerezolvate”, a transmis șeful diplomației UE, Josep Borrell, într-o postare publicată pe pagina sa de Twitter.

Liga Europa. Hoffenheim - FCSB. Campioana României, meci în premieră cu echipa germană. Ora 19.45

Se schimbă Declarația unică pentru ANAF. Care sunt noile pretenții ale Fiscului

Negocierile pentru restabilirea pactului nuclear sunt în impas încă din luna martie. Un rol cheie îl joacă din acest punct de vedere cererea Teheranului, respinsă de Washington, potrivit căreia Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, brațul ideologic al armatei iraniene, ar trebui să fie scos de pe lista neagră a SUA privind terorismul.

Mesajul lui Josep Borrell a fost transmis după ce diplomatul a discutat, vineri, cu ministrul iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian, care a avertizat națiunile occidentale să nu ia „măsuri politice” împotriva Iranului la reuniunea de săptămâna viitoare a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.

Iranul amenință Occidentul cu consecințe neplăcute

SUA, Franța, Marea Britanie și Germania doresc ca Consiliul Guvernatorilor AIEA să cenzureze Iranul pentru că nu a reușit să dea răspuns întrebărilor privind îmbogățirea cu uraniu, care a fost găsit în situri nedeclarate.

„Orice acțiune politică a Statelor Unite și a celor trei țări europene în cadrul AIEA ar provoca fără îndoială un răspuns proporțional, eficient și imediat din partea Republicii Islamice Iran”, i-a spus Amir-Abdollahian lui Josep Borrell, potrivit unui comunicat din partea Iranului.

Amir-Abdollahian a atacat, de asemenea, organismul de supraveghere atomică al ONU, afirmând că o vizită a șefului organizației în Israel a încălcat „neutralitatea” organizației. Directorul AIEA, Rafael Grossi, a vizitat, vineri, Israelul pentru discuții cu premierul Naftali Bennett, axate pe programul nuclear iranian. Într-un comunicat de presă emis de biroul lui Naftali Bennett s-a precizat că premierul l-a avertizat că Iranul progresează în dezvoltarea unei arme nucleare, în timp ce induce lumea în eroare cu „informații false și minciuni” pentru a-și ascunde activitatea.

Naftali Bennett a subliniat „nevoia urgentă” de a confrunta Iranul folosind „toate mijloacele” pentru a-l împiedica să dobândească arme nucleare, potrivit biroului de presă. De asemenea, el a cerut ca AIEA să transmită Teheranului un „mesaj clar și fără echivoc” la viitoarea reuniune a Consiliului Guvernatorilor, unde se va aborda problema siturilor nucleare iraniene nedeclarate.

Israelul anunță că va interveni pentru blocarea programului nuclear

„Naftali Bennett a precizat clar că, deși Israelul preferă diplomația pentru a refuza Iranului posibilitatea de a dezvolta arme nucleare, își rezervă dreptul la autoapărare și de a acționa împotriva Iranului pentru a bloca programul său nuclear în cazul în care comunitatea internațională nu reușește în intervalul de timp relevant”, se arată în comunicatul de presă citat de Times of Israel.

Israelul a fost un adversar ferm al acordului nuclear din anul 2015 și a salutat retragerea unilaterală a administrației Trump din acord, care a condus la prăbușirea acestuia. Totuși, o serie de actuali și foști oficiali din domeniul securității consideră că retragerea a fost o greșeală, deoarece a condus la accelerarea eforturilor de îmbogățire nucleară ale Iranului.

Administrația lui Joe Biden a încercat să reînnoiască acordul, ridicând sancțiunile impuse Iranului în schimbul limitării și supravegherii programului nuclear. Iranul a declarat întotdeauna că activitățile sale nucleare sunt în scopuri pur pașnice, dar a accelerat îmbogățirea uraniului după desființarea acordului până la niveluri apropiate de cele ale armelor.

Agențiile de informații americane, țările occidentale și AIEA au informat că Iranul a desfășurat un program organizat de arme nucleare până în anul 2003. Nici SUA, nici Israelul nu au exclus utilizarea forței militare pentru a împiedica Iranul să dezvolte o armă nucleară.