Acordul recent semnat între Italia și Albania, care permite Italiei să proceseze cererile de azil ale imigranților în centre de pe teritoriul albanez, a generat un val de reacții controversate și critici acerbe. În timp ce guvernul italian, condus de Giorgia Meloni, salută inițiativa ca fiind un „model inovator” pentru gestionarea migrației, grupurile pentru drepturile omului și opoziția politică consideră acordul o încălcare a drepturilor imigranților și pun la îndoială legalitatea și eficacitatea acestuia.

Acordul a fost puternic criticat de grupurile pentru drepturile omului, precum Amnesty International, care au numit centrele de procesare din Albania „un experiment crud”. Aceștia susțin că externalizarea procesului de azil în afara Uniunii Europene subminează drepturile fundamentale ale imigranților. Criticii se întreabă dacă acest acord respectă legislația internațională și standardele europene în materie de azil.

Un obstacol juridic major a apărut recent, când un tribunal din Roma a decis că 12 din cei 16 imigranții trimiși în Albania sa fie readuși în Italia. Această decizie a fost luata după ce tribunalul a ajuns la concluzia ca țările lor de origine, Egipt si Bangladesh, nu sunt considerate „sigure”. Drept răspuns, guvernul italian a adoptat un decret care îi permite să desemneze unilateral țări întregi ca „sigure”, ocolind astfel acest obstacol juridic.

Ce spune Georgia Meloni

Giorgia Meloni a descris acordul ca fiind „o cale curajoasă și fără precedent” pentru a face față provocărilor migrației, susținând că acest model ar putea fi replicat și cu alte state non-UE. Guvernul italian speră că, prin procesarea cererilor de azil în Albania, va descuraja imigranții să încerce traversarea periculoasă a Mării Mediterane și va reduce presiunea asupra sistemului italian de azil.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat sprijinul pentru acest acord, apreciind inițiativa drept un exemplu de „gândire inovatoare” în gestionarea migrației în Europa. În același timp, numărul imigranților care au ajuns în Italia pe ruta mediteraneană centrală a scăzut cu 61% în primele nouă luni ale anului 2024, un rezultat pe care guvernul îl atribuie parțial acestui acord.

Acordul prevede deschiderea a două centre de procesare în Albania, cu o capacitate de 36.000 de persoane pe an. Centrele vor funcționa conform legislației italiene, cu personal și securitate italiană, iar cazurile de azil vor fi audiate de judecători italieni prin videoconferință din Roma. Costul estimat al acestui program se ridică la 670 de milioane de euro, pe o perioadă de cinci ani, sumă criticată de opoziția politică italiană ca fiind excesivă și ineficientă.

Acordul de migrație între Italia și Albania rămâne un subiect pe scena politică europeană

Opoziția italiană de centru-stânga a criticat vehement acest acord, considerându-l o soluție ineficientă și costisitoare. Politicienii din opoziție argumentează că externalizarea procesării azilului nu va reduce semnificativ fluxul migratoriu și că imigranții vor continua să încerce să ajungă în Europa, indiferent de obstacole. Mai mult, ei subliniază riscurile privind drepturile omului și dificultatea de a returna imigranții ale căror cereri sunt respinse, în condițiile în care Albania nu poate fi considerată o destinație sigură.

Acordul de migrație între Italia și Albania rămâne un subiect pe scena politică europeană. În timp ce guvernul italian și-a propus să îl transforme într-un model de referință pentru gestionarea migrației, obstacolele juridice și criticile legate de drepturile omului amenință viabilitatea acestei inițiative. Rămâne de văzut cum se vor desfășura lucrurile pe termen lung și dacă acest acord va reuși să reducă presiunea asupra Italiei sau va genera noi provocări în gestionarea fluxurilor migratorii.