Agresiunea militară a președintelui rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei a schimbat cadrul de securitate în Europa, iar  în multe țări revenirea la stagiul militar a intrat în dezbatere publică. În Bulgaria, chiar președintele Rumen Radev s-a declarat în favoarea unei asemenea măsuri, ceea ce a dus la o ceartă de amploare cu Delian Peevski. Ministerul Apărării a respins varianta revenirii la stagiul militar, dar în prezent se discută despre ce pregătire militară ar fi posibilă pentru o mai mare parte din populaţie.

În mod tradițional în Europa, revenirea la stagiul militar este o „gumă de mestecat” pentru așa-zișii populiști, partide și cercuri patriotice, dar conflictele militare au schimbat situația și, din ce în ce mai des, în mass-media apar titluri precum „România revine la stagiul militar”, de exemplu, care nu au devenit niciodată o realitate.

Cu toate acestea, realitatea este că acest lucru nu este atât de ușor și puţin probabil să fie posibil în forma cunoscută din trecut, scrie mediapool.bg. Iată cum se pune problema în anumite state europene:

Italia - naționalism și scepticism

Matteo Salvini, liderul partidului de dreapta din Italia, Liga Nordului, a propus reintroducerea armatei. Propunerea sa include șase luni de serviciu militar sau civil obligatoriu pentru toți tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani. Cu toate acestea, această idee s-a lovit de o opoziție internă în cadrul guvernului, iar ministrul Apărării, Guido Crosetto, şi-a exprimat scepticismul. Italia a avut serviciu militar obligatoriu până în 2005, când acesta a fost desființat. De atunci, există dezbateri sporadice cu privire la reintroducerea armatei, dar niciuna dintre acestea nu a fost atât de importantă ca discuțiile actuale conduse de Salvini.

Propunerea sa urmează o tendință europeană, în cadrul căreia mai multe țări, cum ar fi Suedia și Finlanda, au revizuit sau restabilit armata din cauza preocupărilor tot mai serioase legate de securitate din cauza acţiunilor Rusiei în Ucraina.

Partidul lui Salvini este considerat de extremă dreaptă, deși are rădăcini în autonomia regională și în populism. De-a lungul anilor, acesta a trecut la o atitudine mai naționalistă, anti-imigrație, care este în conformitate cu ideologiile de extremă dreaptă din politica europeană. Susținătorii reintroducerii armatei în Italia susțin adesea că aceasta poate stimula un sentiment de mândrie națională, responsabilitate și coeziune socială.

Oponenții ideii, pe de altă parte, consideră serviciul militar obligatoriu un pas înapoi. Aceștia susțin că Italia ar trebui să acorde prioritate creării de oportunități economice și îmbunătățirii perspectivelor de angajare a tinerilor, mai degrabă decât să îi forțeze pe aceştia pentru serviciul militar sau civil.

Serviciul obligatoriu ar fi un impediment pentru educația sau cariera tinerilor

Criticii subliniază, de asemenea, că actuala armată profesionistă a Italiei s-a dovedit a fi eficientă, iar trecerea la un model bazat pe armată ar putea suprasolicita resursele ţării. În plus, mulți cred că serviciul obligatoriu ar fi un impediment pentru educația sau cariera tinerilor, creând probleme inutile.

Sondajele arată că ideea reintroducerii armatei nu are prea mult sprijin public, în special în rândul italienilor mai tineri, care ar fi cel mai direct afectați. Spre deosebire de aceştia, generațiile mai în vârstă pot avea opinii mai favorabile, considerând adesea serviciul militar ca fiind un ritual care construiește caractere și disciplinează.

Croaţia: se discută despre un stagiu militar de două luni

Croația ia în considerare reintroducerea serviciului militar obligatoriu pentru două luni. La mijlocul lunii ianuarie a acestui an, cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare, prim-ministrul Andrej Plenković de la CDU (partid de centru-dreapta) a declarat că Ministerul Apărării ar putea „pregăti cursuri mai scurte, în cadrul cărora mult mai mulţi tineri ar putea să se familiarizeze cu abilitățile pe care nu le au în prezent”. Între timp, oferta a crescut la două luni de pregătire de bază pentru mânuirea armelor și nu numai. (pentru bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-27).

Serviciul militar obligatoriu în Croația a fost suspendat în 2008

Ministerul Apărării a declarat în septembrie că a îndeplinit toate condițiile pentru introducerea serviciului militar obligatoriu la începutul anului 2025, dar este nevoie de o decizie politică, care va fi luată în parlamentul croat împreună cu premierul și preşedintele ţării. Cu toate acestea, acest termen s-a dovedit a fi nerealist, deoarece sunt necesare modificări în Legea privind apărarea. În afară de asta, Croația va avea alegeri prezidențiale și este puțin probabil să se ajungă la un consens politic înainte de alegeri.

Serviciul militar obligatoriu în Croația a fost suspendat în 2008. Chiar și atunci, procentul tinerilor care au ales serviciul militar civil a depășit 50 la sută dintre tineri. De atunci, au existat câteva încercări de reintroducere a pregătirii militare obligatorii, fiecare dintre ele s-a încheiat cu retragerea propunerii. Ultima, cea din 2017, a fost retrasă sub presiunea publicului.

Austria este un caz diferit

În Austria, a existat întotdeauna serviciul militar obligatoriu pentru toți bărbații și încă există pentru o perioadă de șase luni. Tinerii pot alege alternativa de a intra în serviciul public non-militar (nouă luni). Sistemul stabil de recrutare universală este legat cu siguranță de faptul că Austria are doar nouă milioane de locuitori și nu a avut o tradiție militară puternică de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Există însă și un anumit moment istoric: în războiul civil austriac dintre Primul Război Mondial și al Doilea Război Mondial, soldații controlați de partidul conservator au împușcat cetățeni austrieci - în principal membri ai partidului muncitoresc.

Din cauza acestor incidente, o armată profesionistă fără o recrutare universală a fost un subiect tabu larg răspândit în Austria de zeci de ani.

Imaginea forțelor de apărare nu a fost niciodată foarte bună în Austria

Totuși, și Austria a încercat să pună capăt situaţiei și să se introducă o armată profesionistă. Un referendum a fost organizat pe acest subiect în 2013, dar aproape 60 la sută au votat în favoarea menținerii recrutărilor. Imaginea forțelor de apărare nu a fost niciodată foarte bună în Austria. În principal pentru că echipamentul forţelor armate a devenit din ce în ce mai învechit de-a lungul deceniilor și a fost urmată o politică de evitare a investițiilor mai mari în armată.

În afară de asta, Austria nu face parte din NATO, dar este înconjurată de state membre ale NATO și ale Uniunii Europene. Presupunerea generală în Austria este că țara va fi protejată de alți membri ai Uniunii Europene cu echipamente NATO în cazul unui atac. De la începutul războiului lui Putin în Ucraina, însă, a avut loc o anumită schimbare în ceea ce privește armata austriacă. Guvernul a pregătit un pachet în valoare de miliarde pentru modernizarea forțelor naționale de apărare.

Republica Cehă: rezervă activă

Serviciul militar obligatoriu a fost sistat în Republica Cehă în ianuarie 2005. De atunci, țara are o armată profesionistă, care numără în prezent 26.600 de oameni.

În afară de asta, Institutul Rezervelor Active (AR) funcționează în cadrul structurilor armatei. În cadrul acestuia, voluntarii cu vârsta de peste 18 ani pot urma o pregătire de bază și pot deveni militari auxiliar în rezervă. Ei sunt apoi în serviciu activ de sprijin timp de cel puțin 14 zile pe an (de exemplu, ajută în războiul cibernetic, în timpul dezastrelor, manevrelor...). Aceștia primesc o remunerație simbolică de aproximativ 700 de euro.

Rezerva activă există din 1999, dar interesul față de aceasta în Republica Cehă a crescut constant de la atacul rusesc asupra Ucrainei. Există peste 4.000 de cehi în AR astăzi, iar armata se așteaptă la aproximativ 10.000 până în 2030. Sprijinul pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu a crescut, de asemenea, după atacul rusesc din 2022, dar rămâne în continuare la maximum 50 la sută. De aceea, probabil, nu se vorbește prea mult despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu în Cehia, sau mai degrabă necesarul respectiv este folosit pe alocuri de politicienii de dreapta drept sperietoare atunci când altcineva propune reduceri la bugetul apărării.

Bulgaria - multe vorbe fără acțiuni

Bulgaria a desființat armata obligatorie în 2007 și de atunci se bazează pe o armată complet profesionistă. De-a lungul anilor, problema revenirii la armată a fost ridicată periodic de formațiuni populiste, dar subiectul a devenit deosebit de actual după agresiunea lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Subiectul a fost ridicat și de președintele Rumen Radev, care este unul dintre puținii lideri europeni care are poziții pro-ruse. Ministrul bulgar al Apărării, Atanas Zaprianov, a anunțat că Bulgaria nu va reveni la serviciul militar obligatoriu, dar se discută despre diferite forme de pregătire militară.

În prezent, se discută despre pregătirea militară pentru unele categorii de funcționari publici precum polițiști, pompieri sau gardieni din sistemul judiciar, dar nu încă s-a decis nimic concret. În Bulgaria, revenirea la armată este asociată și cu deficitul cronic de personal militar. În prezent, posturile vacante în armată sunt în procent de peste 20%. Introducerea unei pregătiri militare de amploare mai mare implică resurse financiare și de personal semnificative și este probabil să fie foarte limitată, dacă se va ajunge la aşa ceva.

Bulgaria se află într-o criză politică acută de mai bine de trei ani

Mai mult, o astfel de decizie necesită o voință politică clară, iar Bulgaria se află într-o criză politică acută de mai bine de trei ani. Cu toate acestea, este puțin probabil să se treacă la serviciul militar obligatoriu și aproape nimeni nu ridică problema în mod serios. Statul nu mai are organizarea și infrastructura necesare pentru a gestiona un astfel de proces, care încă dinainte de 2007 ajunsese la dimensiuni absurde.

În ultimii ani, soldații la termen au făcut în cea mai mare parte gărzi, în principal pentru paza şi protecția uriașelor proprietăţi ale armatei rămase de pe vremea Uniunii Sovietice, în loc să primească o pregătire militară adecvată.

*Acest articol a fost scris în cadrul proiectului PULSE, o inițiativă europeană care sprijină cooperarea jurnalistică transfrontalieră. La el au lucrat: Silvia Martelli, Il Sole 24 Ore, Marina Kelava, H-Alter, Martin Tschiderer, Der Standard, Petr Jedlička, Denik Referendum, Nikola Lalov (Mediapool.bg, Bulgaria).

Traducerea-Rador