Ceva se întâmplă în cer şi pe pământ. Totul se complică în viaţa ta, devine dificil, cel puţin aşa crezi tu. Nu stai bine cu moralul, oferă-ţi ceva plăcut, poate o îngheţată de ciocolată!
Observatorul Arecibo din Puerto Rico este celebru. Acolo s-a descoperit prima exoplanetă în anul 1990 și a fost instrumentul care a facilitat obținerea mai multor premii Nobel pentru fizică, îmi vine în minte doar cel pentru undele gravitaționale, Russell Hulse și Joseph Taylor în anul 1993. Dar obsevatorul Arecibo a devenit foarte cunoscut deoarece a fost principalul radiotelescop folosit de carismaticul Carl Sagan în proiectul SETI. Construit în anul 1963, dacă nu mă înșel, până în anul 2016 a fost cel mai mare radiotelescop din lume cu o ”farfurie” cu un diametru de 301 metri. În iulie 2016 chinezii au pus în funcțiune un radiotelescop cu un diametru de 500 de metri. Dar, este folosit aproape numai în scopri militare. Cele două radiotelescoape par minuscule pe lângă radiotelescopul unui particular, aflat în construcție, care are o ”farfurie” cu un diametru virtual de 10 kilometri format din 3.000 de antene. După cum a declarat multimiliardarul care construiește giganticul radiotelescop: ”Dacă o fată își piaptănă părul pe Marte, noi o să auzim efectul electrostatic al pieptănului!”
Stricăciunile făcute de ruperea cablului, gros de 7,5 centimetri, facut din torsionarea a 255 de fire de oțel aliat, se ridică la mai multe milioane de dolari. Aceasta se adaugă la marile avarii cauzate de uraganul Maria în anul 2017 și de puternicele cutremure suferite. De fapt, din anul 2017 observatorul nu a mai funcționat, este în reparație. Din fericire nimeni nu a fost rănit, observatorul era în conservare, se lucra ziua la el.
Părerea mea a fost că observatorul nu mai este sigur. Ruperea fără motiv al unui cablu de dimensiunile acelea este un serios semn de pericol. Cele 18 cabluri susțin nacela și sistemele de ghidare în greutate de 900 de tone. După cum îi știu eu pe savanți, acești ”geniali iresponsabili” sau ”paraziți de lux” nimeni nu s-a ocupat în cei aproape 60 de ani de structura de rezistență a observatorului, de sistemul pretensionat. Specificațiile spun că, anual, cablurile trebuiau protejate cu o substanță specială, un fel de vaselină-vopsea cu grafit și molibden. Nu au fost bani... Pur și simplu sistemul a ruginit!
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
