Familia Pătraşcu locuieşte în perimetrul carierei miniere Roşia Jiu, pentru că nu are încă unde să plece.
Satul Roşia Jiu, comuna Fărcăneşti, judeţul Gorj, arată ca şi când ar fi fost lovit de o catastrofă. Sute de gospodării au fost înghiţite de dinţii de oţel ai excavatoarelorgigant aflate în căutarea cărbunelui. Toţi oamenii din perimetrul carierei miniere Roşia Jiu au fost strămutaţi în diverse locuri din judeţul Gorj. Doar Aurelia Pătraşcu, în vârstă de 78 de ani, şi soţul ei, Petre, de 77 de ani, trăiesc în continuare în satul care a fost înghiţit de carieră.
Aurelia Pătraşcu are două case în satul Roşia Jiu, moştenite de la părinţi. În una dintre ele locuieşte. În locul celor două gospodării, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia s-a angajat, în anul 2000, să construiască o casă mai mare în cartierul Primăverii din Târgu- Jiu, care ar fi trebuit terminată în anul 2002. Locuinţa nu este finalizată însă nici până astăzi. Prin urmare, spune bărbatul, familia lui nu are unde să se mute. Lucrările miniere se apropie de casă Locul unde cei doi bătrâni îşi duc existenţa este ca o insulă. Drumul se termină imediat după casa familiei Pătraşcu. Gospodăria este înconjurată de excavatoarele care fac un zgomot infernal zi şi noapte. „Suntem singurii care am rămas aici, înconjuraţi de şapte excavatoare zgomotoase. Nu ştiu cât vom mai putea să stăm, fiindcă terenul de pe marginea carierei a început să se deplaseze“, ne-a spus Aurelia Pătraşcu.
Stâlpul de electricitate de la poarta casei familiei Pătraşcu este rupt, iar cablul care alimentează locuinţa cu energie electrică este susţinut de creanga unui dud, care şi acesta s-a înclinat foarte mult. Casa în care încă mai locuiesc cei doi bătrâni s-a degradat foarte mult, în ultima perioadă, de când lucrările miniere au avansat şi s-au apropiat de gospodărie. Pereţii s-au crăpat, iar tavanul s-a aplecat. Cariera minieră se află la o aruncătură de băţ. Soţii Pătraşcu trăiesc tot timpul cu teama că, în orice moment, pă- mântul pe care se află casa lor s-ar putea surpa. Patru ani de procese În anul 2000, Aurelia Pătraşcu a încheiat o convenţie cu reprezentanţ ii mineritului, prin care aceştia se angajau ca în schimbul celor două case pe care femeia le deţine în satul Roşia Jiu să i se construiască o casă în cartierul Primăverii din Târgu-Jiu. Casa ar fi trebuit să fie finalizată în anul 2000, dar nu este încă gata. Acesta este motivul principal pentru care cei doi bătrâni nu pleacă din locuinţa de la marginea carierei: n-au unde să se ducă.
De altfel, familia Pătraşcu se judecă de patru ani cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO). În anul 2004, SNLO a solicitat obligarea celor doi soţi să se mute şi, în acelaşi timp, demolarea gospodăriei din satul Roşia Jiu, pe motiv că unitatea şi-a dus la îndeplinire angajamentul. Familia Pătraşcu a demonstrat însă că nu e aşa şi a obligat unitatea mineră să-i respecte proprietatea. Ulterior, reprezentanţii mineritului au acţionat din nou în judecată familia Pătraşcu, solicitând de această dată anularea convenţiei încheiate în anul 2000. Şi acest proces s-a terminat tot în favoarea celor doi bătrâni.
La rândul ei, Aurelia Pătraşcu a acţionat în judecată, anul trecut, SNLO pentru finalizarea lucrărilor la casa din cartierul Primăverii. Instanţele de judecată ale Judecătoriei Târgu-Jiu şi Tribunalului Gorj i-au dat câştig de cauză, dar acum procesul se află în faza finală la Curtea de Apel Craiova, care va emite o sentinţă definitivă în acest caz.
EXPLICAŢII
„Am construit o casă mai mare“
Reprezentanţii SNLO susţin că toate problemele vin de la pretenţ iile familiei Pătraşcu, din cauza cărora fondurile alocate pentru construcţia locuinţei s-au terminat. Dan Pardos, director dezvoltare al SNLO, spune că acesta este motivul pentru care nu a fost finalizată casa. „Faţă de proiectul iniţial, la solicitarea proprietarei Aurelia Pătraşcu, suprafaţa casei este de peste 211 metri pătraţi faţă de 128 cât este prevăzut în proiect. Astfel că nu se poate finaliza o casă mai mare cu aceeaşi sumă de bani. Aurelia Pătraşcu s-a angajat să plătească lucrările suplimentare, dar nu a plătit nimic. Am arătat în permanenţă deschidere faţă de strămutaţi. Astfel, i-am construit şi fiului Aureliei Pătraşcu o casă în schimbul unei bucătării de vară“, a spus directorul. Deşi consideră că au dreptate, cei de la SNLO au şi un plan B: „Am trecut la întocmirea caietului de sarcini pentru finalizarea lucrărilor, în situaţia în care procesul va fi pierdut“, ne-a mai spus Pardos.
Recomandările noastre
