A murit Toto Cutugno. Îndrăgitul cântăreț italian avea 80 de ani

A murit Toto Cutugno. Îndrăgitul cântăreț italian avea 80 de ani

Toto Cutugno a murit la 80 de ani. Îndrăgitul cântăreț italian urma să concerteze în România, în 2024. În ultima perioadă a avut probleme mari de sănătate, motiv pentru care și-a anulat mai multe concerte.

Toto Cutugno, care împlinise 80 de ani în iulie, s-a stins din viaţă marţi, în jurul orei 16.00, la spitalul San Raffaele din Milano, unde era internat.

Informaţia a fost anunţată pentru ANSA de managerul său, Danilo Mancuso, care a explicat că, „după o boală îndelungată, starea cântăreţului s-a agravat în ultimele luni”.

În urmă cu 10 ani, Toto Cutugno fusese diagnosticat cu cancer de prostată, afecțiune pe care, susținea el, a învins-o. Boala a recidivat însă, în luna aprilie 2022, artistul italian a suferit complicaţii şi a fost internat de urgenţă în stare critică într-un spital privat având cancer metastatic de prostată.

Ne puteți urmări și pe Google News

 

Salvatore Cutugno, cunoscut publicului sub numele Toto Cutugno, a fost cântăreț și compozitor italian. Are peste 400 de melodii compuse și peste 100 de milioane de discuri vândute în întreaga lume. Este primul cantautor care a câștigat marele premiu al Festivalului de la Sanremo (în 1980) și singurul cantautor italian care a câștigat marele premiu la Eurovision în secolul XX.

Toto Cutugno a murit

La câteva luni de la nașterea sa, familia s-a mutat în La Spezia, unde tatăl său lucra ca subofițer de marină. Pasiunea pentru muzică i-a fost insuflată lui Toto încă din copilărie. Încurajat de tatăl său, care cânta la trompetă, Toto a început să studieze bateria și să cânte în diverse grupuri muzicale locale. Pe lângă baterie, învață să cânte la acordeon, pian și chitară. La vârsta de 13 ani participă la un concurs regional de muzică, unde ocupa locul 3.

Până la 19 ani a interpretat (ca baterist) cu diferite grupuri locale, ulterior a intrat într-un grupul condus de maestrul Manusardi, care i-a propus un turneu de şase luni în Finlanda. În 1966, întors în Italia, Cutugno a pus bazele propriului său grup - Toto e i Tati - având un repertoriu alcătuit din melodii compuse de el. În 1970, cu acest grup a înregistrat primul disc, "Questo fragile amore", iar melodia compusă de el, "Ahi! Che male che mi fai", a participat la festivalul de la Sanremo, interpretată de formaţia I Ragazzi Della Via Gluck.

A devenit cunoscut şi în Franţa în calitate de compozitor, melodia sa "Africa" a fost preluată, în 1975, de Joe Dassin, cu titlul "L'ete Indien". Această melodie s-a bucurat de un succes extraordinar în întreaga lume, fiind înregistrată în peste 350 de variante. Un an mai târziu, faima lui Cutugno ca autor a crescut tot datorită lui Joe Dassin, pentru care a compus o altă melodie intitulată "Et si tu n'existais pas".

Din acel moment, a început să scrie melodii pentru mulţi artişti în vogă - Mireille Mathieu, Johnny Halliday, Michel Sardou, Claude François, Sheila, Domenico Modugno, Gigliola Cinquetti, Joe Dassin, Dalida, Michel Sardou, Adriano Celentano, Gianni Nazzaro, Ricchi e Poveri, Paolo Mengoli, Ornella Vanoni, Stefano Borgia, Luis Miguel, Sandro Giacobbe, Claudia Mori, Drupi, Ray Charles, Peppermint 2, Carene Cheryl, Robert Carpentier, Vicky Leandros, Petula Clark, Olivia Newton John, Marcella, Santino Rochetti, Giorgio Moroder.

Tot în 1976, Cutugno a participat pentru prima dată la Festivalul de la Sanremo cu grupul Albatros, cu melodia "Volo az 504" unde a ocupat locul al treilea. În 1978, a scris melodia "Donna, donna mia", care a ajuns în scurt timp pe locul întâi în Hit Parade.

În aceeaşi perioadă a scris şi prima melodie pentru Adriano Celentano cu titlul "Soli", care a rămas pentru câteva luni pe primul loc în topul vânzărilor în Italia. Un an mai târziu a lansat primul său LP - "Voglio l'anima".

Anul 1980 este cel în care Cutugno a ocupat locul 1 la Festivalul de la Sanremo cu melodia "Solo noi" şi la Festivalul "Yamaha Song International" din Tokyo - cu melodia "Francesca non sa". Tot în 1980 a scris toate melodiile de pe LP-ul de mare succes "Un po' artista, un po' no" pentru Adriano Celentano. A urmat, în 1981, al doilea LP, "La mia musica".