Generalul Mihai Caraman împlinise 95 de ani pe 11 noiembrie anul trecut. În ultima perioadă, fostul mare spion fusese internat la secția de Terapie Intensivă a Spitalului Floreasca.

A fost omul care aproape „a scos din luptă” cea mai bine finanțată organizație militară a lumii.

A fost cel mai mare spion român, menţionat de istorici între primii pe plan mondial, a constituit şi condus cea mai spectaculoasă reţea împotriva NATO, la Paris, sub acoperirea Ambasadei României. Un caz de manual pentru serviciile de informații, o situaţie-unicat ca un ofiţer să desfăşoare o muncă de recrutare precisă şi eficientă iar activitatea, care a dăinuit mai mult de un deceniu, să se încheie doar din cauza defectorilor şi nu a depistării reţelei de către cei prejudiciaţi de secrete.

Succes contra NATO

Generalul era este sinonim cu performanța în serviciile secrete. 95 de ani este o vârstă la care un om este considerat venerabil. Un ofițer de servicii secrete, chiar retras din activitate, la o astfel de vârstă este un record mondial.

Regretatul, de acum, general Mihai Caraman s-a născut la 11 noiembrie 1928 în Comuna Oancea din județul Galați.

Între 1958 și 1969, Caraman, un veteran al activității de informații din România, care a activat în serviciile secrete românești începând din anul 1950 , a reușit să construiască o rețea informativă care a aflat secretele NATO care în acea vreme avea sediul la Paris.

Citește și: Secretele generalului Mihai Caraman. Racolarea unui agent dublu din structurile NATO

„Rețeaua Caraman” - cea mai dură lovitură pentru NATO

Mihai Caraman a reușit să construiască un sistem prin care angajați în posturi-cheie de la NATO au oferit informații clasificate în cel mai înalt grad, serviciilor secrete românești.

Vorbim de o gamă largă de informații privind prioritățile de acțiune ale NATO, bugetele organizației, precum și direcțiile fundamentale de investiții, proiectele prioritare.

Practic, activitatea NATO a fost perturbată serios pentru că informațiile priveau inclusiv proiecțiile de viitor cu cel puțin un deceniu ale organizației, iar Războiul Rece nu a fost un război convențional, a fost un război pe toate fronturile.

Citește și: Mihai Caraman, un patriot român al Războiului Rece

Mihai Caraman - trecut în rezervă, drept condiție de negociere a aderării la NATO

După 1990, când a ajuns la șefia servicilor de informații externe, generalul Mihai Caraman a fost trecut în rezervă, după ce secretarul general al NATO de la acea vreme a spus că nu va accepta un dialog cu România cât timp acesta este la conducerea unei structuri informative.

A cedat conducerea în anul 1992.

Cea mai cunoscută biografie a generalului Mihai Caraman a fost scrisă în anul  2019 de către istoricul hunedorean, Florian Banu și se numește „Mihai Caraman, Un spion român în Războiul Rece”, apărută la Editura Corint.

Cei care au evaluat „lovitura” dată de generalul Caraman din cadrul NATO au ajuns la următoarea concluzie: „trebuie să presupunem că toate documentele politice şi militare ale Alianței, referitoare la comunicațiile, exercițiile, antrenamentul, organizarea și logistica din ultimii șase ani, au fost compromise, inclusiv documente NPG (Grupul de Planificare Nucleară)”