În timp sărăntocii, au dus în ultimii ani o viață mizerabilă monotonă și deprimantă în casele lor, o grămadă de ”nimeni în drum” ai politicii și ai căpușelor economice la banii statului, via politicieni își fac vacanțele departe de ochii publicului. Au inceput, mai nou, sa-și schimbe obiceiurile. Pe langa clasicele destinații europene, aceștia au început să fie atrași de vacanțele pline de aventură, care, spun ei, ”le testează limitele”. Un fel de ”urcare a scroafei în copac”. Apelează, pentru asta, la firme specializate și scumpe: Remote Lands, care organizează călătorii de lux în Asia, Bruvion din LA; și companiei de lux Palm Beach Travel – firme care nu dezvăluie în ruptul capului numele scroafelor cățărate în copaci. Lumea care se întreabă cum au ajuns bogații să aibă, în pandemie, și mai mulți bani, când economia mondială, dar mai ales a României e în criză, așteaptă în zadar răspunsuri de la instituțiile statului. Vor mai avea de așteptat. Atâta timp cât partidele și-au pulverizat propriile ideologii, transformându-se în găști infracționale organizate, după reguli quasi-mafiote, începând cu lipitorii de afișe și terminând cu conducerea partidului, românului neînregimentat politic nu i-a rămas decât speranța că apartenența la Uniunea Europeană ne va salva.
Surse demne de încredere spun că unui grup de ”scroafe suite în copac” i s-a organizat de curând o excursie de două săptămâni în Coreea de Sud. Cabine de clasa întâi într-un avion cu destinația Seul. La aterizare i-a luat de la avion o mașină care i-a dus într-o zonă privată de testare pentru COVID-19, ca să respecte regulile sanitare din Coreea de Sud fără să se amestece cu plebea. Sejurul este într-o stațiune numită The One & Only Reethi Rah: ape turcoaz, cerul de azur, unde palmierii se mișcă leneș, în briza Oceanului Indian.
Oaspeții vor sta în vile cu deschidere spre ocean, având la dispoziție și propria piscină. Vor putea practica sporturi acvatice, vor avea acces la un curs de preparat ciocolată, și alte activități care testează limitele lor de ființe aculturale și benigne.
Chiar și așa, se pare că au mai evoluat și bogații grețoși, de la Videanu și Bebe Ionescu încoace. Nu mai sunt din aceștia care, asemeni lor, joacă table pe plaja de la St. Tropez și nu mai închiriază un avion privat să le aducă acolo 100 de mititei, de la Cocoșatul…
Cei care au rămas, acasă, ca întotdeauna, cel puțin cei 7 milioane de români aflați în pragul sărăciei, sunt, spre deosebire de cei ce se ascund, extrem de vizibili. Neurcându-se în copaci, ca scroafele despre care vorbeam mai sus, puteți să ne vedeți în piaţă, căutând preţurile cele mai mici la legume, în mijloacele de transport în comun sau la coadă la farmacie, stând cu o reţetă pentru medicamente compensate în mână. Ne vedeți peste tot, - mărturisește o femeie necăjită pe net -, cum ne străduim să respectam tradiţiile şi mergem cu pomană la biserică. Ne vedeți în parcurile marilor oraşe sau în curtea casei de la ţară, îmbrăcați prost, cu haine vechi, având grijă de nepoţi.
Tot pentru nepoţi, deși ne e frică, urcăm în avion ca să preluăm neoficial rolul de „babysitter" în folosul copiilor noștri, stabiliţi în alte ţări. Așa, mai și cădem pradă disperării atunci când, uitaţi sau abandonaţi de ai noștri, ajungem în azil, cerşetori la colţ de stradă sau, în caz extrem, să ne sinucidem pentru că ne simțim o povară. Cei mai mulți nu suntem „pensionari de lux”; suntem cei care îşi numără ultimul ban până la sosirea poştașului care să ne înmâneze o pensie de nimic.
„Am planificat și vacanțe care au costat cinci sute de mii de dolari. Foarte scumpe, elitiste”, a declarat CEO ul unei firme care organizează vacanțe de lux. Acum, mai mult ca niciodată, am avut grijă ca vacanțele clienților să fie cât mai discrete, departe de ochii presei. Multe dintre cei cu care lucrez sunt politicieni și unii au vorbit public despre importanța statului acasă în timpul pandemiei. Nu vor ca publicul să creadă că ei nu iau pandemia în serios. Dacă militează pentru distanțare socială și purtarea măștii, nu vor să pară că tocmai ei nu respectă regulile. Am avut doi clienți care mi-au specificat asta. Vor să călătorească foarte în secret, pentru că nu vor ca lumea să știe asta”, a spus acesta.
Românului i s-a sugerat că o dată cu renunțarea la propria suveranitate viața i se va schimba în bine, mulțumită hotărârilor luate în numele lor la Bruxelles.
Nu au trecut nici două săptămâni de când Curtea de Justiție a UE (CJUE) a adoptat o decizie prin care permite ORICĂRUI judecător, de la nivel de judecătorie până la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, să nu țină seama de deciziile Curții Constituționale a României, respectiv ale instanțelor naționale de contencios constituțional, atunci când ei ar aprecia că acestea din urmă contravin dreptului UE. Cum CCR și omoloagele sale din celelalte state sunt singurele competente să emită interpretarea oficială a Constituției naționale, urmează că relativizarea obligației de a aplica deciziile lor este egală cu relativizarea caracterului obligatoriu al Constituției ca lege fundamentală a statului-națiune și expresie a contractului social încheiat de membrii națiunii prin însăși Constituție. Nici un protest, nici o luare vehementă de poziție, nici o mică ”enervare”, măcar, din partea ministrului Justiției. Probabil că asta și-a dorit Măria Sa, Poporul Român. Anume, ca propria noastră Constituție să nu mai valoreze doi bani. Mă întreb dacă tot la fel procedează CJUE și când e vorba despre Constituția Franței, Germaniei, Italiei? Poate că la fel! Mai știi?
Sunt mai bine de 9 ani de când pe internet există înregistrarea luării de cuvânt de 1 minut(!) a unui europarlamentar, dl. Godfrey Bloom (MEP)”Ei bine, domnule președinte, îmi vine în minte un citat al filosofului american Murray Rothbard, care spune: „Statul e o instituție tâlhară. Impozitarea e un sistem prin care politicienii și birocrații fură banii cetățățenilor, pentru a-i risipi într-o manieră rușinoasă. Acest loc, Parlamentul European, nu este o excepție. Este fascinant, și mă întreb cum reușiți să vă păstrați seriozitatea atunci când vorbiți despre evaziunea fiscală. Întreaga Comisie Europeană și birocrații Comisiei nu plătesc impozite.Voi nu plătiți taxe ca și restul cetățenilor! Voi aveți tot felul de avantaje și Legi speciale…Voi sunteți cei mai mari evazioniști fiscali din Europa! Și totuși, voi stați aici și dați lecții altora!
Ei bine, oamenii din Uniunea Europeană încep să înțeleagă. Vă veți trezi că euroscepticii vor deveni din ce în ce mai numeroși. Și vă mai spun ceva: când popoarele își vor da seama de ceeace sunteți, nu vor avea nevoie de mult timp să ia cu asalt Parlamentul și să vă spânzure. Și vor fi îndreptățiți s-o facă.” (Godfrey Bloom - om politic britanic, membru al Parlamentului European, din partea Regatului Unit 2004-2014. A urmat Royal Military Academy Sandhurst, St.Olave Grammar School și Royal College of Defense Studies.
Zilele trecute a explodat altă bombă, într-o liniște complice. Conform dezvăluirilor făcute în ziarul francez Libération, frauda și conflictele de interese dezvăluite prin condamnarea din 30 septembrie a unui fost membru al Curții de Conturi Europene (CEA) este doar vârful aisbergului dintr-un sistem mult mai complex.
Jean Quatremer, corespondentul UE al acestui cotidian de stânga (pro-UE de altfel), a publicat pe 1 decembrie rezultatele investigației sale jurnalistice care implică nu numai Curtea de Conturi, ci și Comisia Europeană și Curtea de Justiție, dezvăluind existența unui stat subteran (paralel) creat în principal de Partidul Popular European (PPE).
În ceea ce ar putea fi descris ca un ”stat paralel” creat și cultivat de PPE, concepte precum statul de drept și nevoia de a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene nu par să se aplice, deși partidul se opune atât de des anumitor țări membre, mai ales din partea de est, precum Polonia și Ungaria, dar și Cehia și România. Partea gravă este că și instituția responsabilă cu asigurarea transparenței financiare a UE pare să nu-și poată aplica transparența cerută altora. Refuzul lui Von der Leyen de a face publice contractele cu Phyzer și sms urile personale schimbate cu CEO ul firmei care a vândut milioane de doze de vaccin către țările U.E. arată clar că e ceva de ascuns acolo.
De asemenea, cel mai curios este că, spre deosebire de alte țări din UE (Germania, Austria, Polonia etc.), chiar în Franța, țara în care s-au făcut aceste dezvăluiri, mass-media a tăcut asupra anchetei acestui respectat jurnalist, care este cunoscut pentru că a cauzat demisia Comisiei europene condusă de Jacques Santer, în 1999, cu dezvăluirile sale despre practicile comisarului francez Edith Cresson. Totodată, munca lui Jean Quatremer ca jurnalist este cea care se află în spatele retragerii din Comisia Europeană, în iulie 2019, a germanului Martin Selmayr, fosta mână dreaptă a lui Jean-Claude Juncker. Asupra mai-marilor U.E. din toate legislaturile, cei care au aruncat asupra României anatema corupției generalizate, apasă secrete despre o corupție ascunsă cu grijă sub preș.
La noi, în atmosfera de Sărbători, cârnați, mujdei, sarmale se vorbește (cu precauții!) doar de felul cum Statul Român însuși a fost îngenuncheat de o bandă de 1000 de oameni, din care cel puțin jumătate erau derbedei, sau ”analizează” cu aplomb ridicol, acțiunea unui baby-face irlandez, care beat fiind ar fi intrat intenționat, prin efracție în Casa Poporului, ca să fure planurile Parlamentului și să vîndă unei/unor puteri străine locația exactă a camerei în care SPP ține armele.
La noi, la fel ca și în Franța, sau alte țări puternice ale Europei, exact cele care nu s-au putut lepăda de instinctele de coloniști, presa evită dezbaterea despre o Europă, a noilor colonii, o Europă care se pregătește să înbrățișeze ideologia lui Marx și Soros și să-și părăsească însăși fundamentele Creștine. O Europă pe care, cu siguranță, nici un om onest, cu etică și cinstit, nu și-ar fi dorit-o așa.
Palid, câte un ziarist ca Sorin Roșca și alți câțiva, puțini în opinia mea, mai pune problema Constituției și suveranității pierdute. Da, ”suntem din ce în ce mai mult îngenuncheați de către conducătorii noștri, astfel încât, în plan psihologic, românii vor trebui să facă față și unei stări de umilință fără precedent în istoria recentă. Deficitul de suveranitate ne va costa imens, pentru că facturile pentru criza economică și financiară și alimentară care urmează le vor plăti în principal statele slabe”.
În rest…. ca de obicei, rămânem în retorica lui ”Fie ca…”
La Cumpăna dintre ani, fie ca….