După scenariul Crimeii, de acum șase luni, trupele ruse însoțite de armament greu au pătruns în sudul Ucrainei, susținând ofensiva separatiștilor. Diplomații europeni folosesc deja cuvântul „război” în pozițiile lor publice.
Rusia a invadat Ucraina, a decretat ieri liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, la nici jumătate de an după ce armata rusă a pus piciorul în Crimeea, scandalizând comunitatea internațională. De data aceasta, scenariul de luptă gândit de strategii de la Kremlin nu este rupt de peninsula anexată de Rusia în martie în urma unui referendum controversat, ultimele mișcări de trupe peste graniță urmărind tocmai crearea unui coridor de acces dinspre noul teritoriu rus. Ținta finală, orașul-port Mariopol Peste o mie de militari ruşi luptă în prezent pe teritoriul ucrainean, îndeosebi în zona Novoazovsk, a indicat ieri un responsabil militar al NATO, considerând prezenţa lor „foarte preocupantă”. Soldaţii ruşi „îi susţin pe separatişti, luptă împreună cu ei împotriva forţelor armate ucrainene’’, a subliniat responsabilul de la Cartierul general al NATO din Mons (sudul Belgiei), precizând că se bazează pe „o estimare foarte prudentă’’. De pe front, un lider al separatiștilor ucraineni a confirmat că 3000-4000 de cetățeni ruși, foști și actuali combatanți, luptă acum cot la cot cu insurgenții în estul și sudul Ucrainei. Alexander Zakharchenko, premier al așa-numitei Republici Populare Donețk, a mai precizat că separatiștii, asistați de forțele ruse, au cucerit noi poziții la Marea Azov, mai exact orașul-port Novoazovsk, continuându-și ofensiva spre Mariopol, care este ținta principala a noii ofensive. Preluarea controlului asupra acestui oraș ar asigura rușilor o legătură terestră directă între Crimeea și teritoriul rus și ar bloca practic accesul ucrainenilor la Marea Azov care ar deveni astfel o mare închisă rusă. De altfel, grănicerii ucraineni au anunțat că au arestat ieri un grup de sabotori care au încercat să pătrundă dinspre Crimeea, în regiunea Kherson. Noul front deschis de rebeli marchează o turnură radicală în conflictul care a început în luna aprilie, după ce aceştia pierduseră tot mai mult teren în faţa trupelor guvernamentale care reuşiseră să-i încercuiască în cele două oraşe bastion ale separatiştilor, Doneţk şi Lugansk. „Tancurile, transportoarele blindate, piesele de artilerie și lansatoarele multiple de rachete furnizate de Rusia nu au fost de ajuns pentru a învinge armata ucraineană. În consecință, acum un număr în creștere de trupe ruse intervin direct în luptele de pe teritoriul ucrainean”, a sintetizat situaţia militară ambasadorul american la Kiev, Geoffrey Pyatt. Reacții externe anemice Rusia a negat că trupele sale ar fi traversat frontiera cu Ucraina și acuză Kievul de dezinformare. Pe teren însă, scenariul unei confruntări directe între trupele ucrainene și cele ruse îngrijorează Occidentul și poate reprezenta o escaladare fără precedent a conflictului, cu implicații foarte grave. Ucraina, care ia acum în calcul posibilitatea introducerii legii marțiale, a cerut ajutor militar consistent de la Uniunea Europeană care, până acum, s-a limitat la a se declara foarte îngrijorată. Președintele francez Francois Hollande, care a calificat drept „inacceptabilă și intolerabilă” o eventuală invazie rusă în Ucraina, a evocat riscul unor noi sancțiuni pentru Rusia. Lituania a cerut, în schimb, convocarea Consiliului de Securitate al ONU, condamnând agresiunea rusă. La rândul său, Polonia, care avertizase încă de miercuri că unități regulate ale armatei ruse operează în Ucraina, a calificat noile evoluții drept o „agresiune” și cea mai gravă criză internațională din ultimele decenii. Un diplomat est-european a declarat portalului EUObserver că „este vorba de o invazie directă astfel că UE trebuie să răspundă pe măsură”, evocând noi discuții pentru sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei. Coincidență sau nu, deschiderea noului front în sudul Ucrainei vine la o săptămână înaintea summitului NATO unde urmează să fie adoptat un plan de reacție rapidă care include și amplasarea de baze militare permanente în estul Europei, decizie confirmată de secretarul-general al Alianței, Anders Fogh-Rasmussen.
Președintele ucrainean Petro Poroșenko a anunțat ieri că „invazia rusă s-a produs” foto: president.gov.ua
Soldați ruși în Ucraina, potrivit unor imagini filmate de un amator foto: Twitter.com/euromaidan
Coloană de blindate ruse avansând pe teritoriul ucrainean foto: Twitter.com/euromaidan
NATO susține că cel puțin 1000 de soldați ruși se aflau ieri pe teritoriul Ucrainei, susținând ofensiva separatiștilor foto: Twitter.com/euromaidan
România, Republica Moldova și Georgia, solidare cu Ucraina
Miniștrii de Externe din România, Republica Moldova și Georgia s-au declarat, ieri, într-o conferință de presă, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, solidari cu Ucraina, în fața invaziei ruse. Subiectul, dezbătut la această oră, s-a aflat și pe agenda reuniunii, având în vedere precipitarea evenimentelor din estul Ucrainei. „Suntem solidari cu poporul și statul ucrainean, condamnăm invazia Ucrainei, ca și anexarea Crimeii, sprijinim unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și suntem îngrijorați de situația actuală”, a spus ministrul georgian, Maia Panjikidze. „Direcție greșită” Și ministrul moldovean de Externe, Natalia Gherman, a afirmat că țara sa se pronunță „categoric” în favoarea soluționării crizei din estul Ucrainei, pe principiuil integrității și suveranității țării vecine, și al neamestecului altui stat în interesele sale interne. „Pentru noi, criza are repercursiuni asupra stabilității și securității, de asemenea Ucraina este un partener economic important, dar are consecințe și în soluționarea conflictului transnistrean în formatul 5+2”, a explicat Gherman. La rândul său, șeful diplomației române, Titus Corlățean, a subliniat îngrijorarea profundă a autorităților române față de ultimele evoluţii. „Sunt lucruri extrem de grave”, a spus ministrul, răspunzând la întrebările presei, precizând că, în opinia sa, s-ar impune o ședință a CSAT, dar acest lucru trebuie anunțat de Președinția României. „Chiar dacă nu există un risc de securitate asupra României, lucrurile merg într-o direcţie greşită. Se vorbeşte de prezenţa a mii de cetăţeni ruşi combatanţi”, a explicat Corlățean. „Nu putem accepta rescrierea dreptului internațional și încălcarea unor principii care asigură buna funcționare. Violarea frontierelor astăzi este inacceptabilă”, a mai spus el. (Simona Mătieș)
Lady Ashton, șefa diplomației europene, și Titus Corlățean, ministrul român de Externe foto: agerpres
Recomandările noastre
