Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Oregon au anunţat recent că mai multe specii „noi” de flori au fost descoperite într-o bucată de chihlimbar în Myanmar, la 100 de milioane ani după ce a înflorit.

Jurnaliştii de la Daily Mail au descris astfel descoperirea: „O floare rară ajunge în sfârșit în soare, la aproape 100 de milioane de ani după ce a înflorit”. Este vorba despre o nouă specie de angiospermă sau plantă cu flori, din Cretacic.

Ea a fost păstrată într-o bucată de chihlimbar găsită în Myanmar (n.r. - numită oficial Republica Uniunea Myanmar, cunoscută în limba română și ca Birmania; este a doua țară ca mărime din Asia de sud-est). Poreclită Valviloculus pleristaminis, ea aparține familiei de lauri și este înrudită cu sasafrasul cu inimă neagră găsit în Australia.

Concluziile spectaculoase ale geologilor

Myanmar și Australia sunt despărţite de mai mult de 4.000 de mile de ocean, dar, la momentul în care această floare era învelită în rășină, ele făceau parte dintr-un supercontinent cunoscut sub numele de Gondwanaland. Descoperirea lui V. pleristaminis sugerează că falia continentală a fost separată de Gondwanaland mult mai târziu decât teoretizase anterior.

„Aceasta nu este chiar o floare de Crăciun, dar este o frumusețe, mai ales având în vedere că făcea parte dintr-o pădure care a existat acum aproape 100 de milioane de ani ”, a declarat George Poinar Jr., paleontolog la Departamentul de Biologie Integrativă al OSU. „Floarea masculină este mică, are aproximativ 2 milimetri lățime, dar are aproximativ 50 de stamine aranjate ca o spirală, cu anterele îndreptate spre cer”, a mai spus acesta.

Descoperirea este similară cu o minune

Stamina este partea florii masculine care produce polen, în timp ce antera este capul producător de polen al stamei. „În ciuda faptului că este atât de mic, detaliile care rămân încă sunt uimitoare”, a spus Poinar, autorul unui raport despre descoperire în Jurnalul Institutului de Cercetări Botanice din Texas.

El și colegii săi de la OSU și Departamentul Agriculturii au numit floarea - care este atât un nou gen, cât și o nouă specie - Valviloculus pleristaminis. Loculus înseamnă „compartiment”, plerus se referă la „mulți”, iar staminis reflectă zecile de organe sexuale masculine ale florii.

Probabil că specimenul făcea parte dintr-un grup pe o plantă cu flori similare, a adăugat Poinar, „unele probabil femele”. Pe lângă frumusețea sa, floarea fosilizată este demnă de remarcat datorită călătoriei pe care a făcut-o.

A înflorit pe vechiul supercontinent Gondwanaland și a fost înconjurată de chihlimbar înainte de a face o plimbare pe o placă continentală cunoscută sub numele de West Burma Block. Placa aceea s-a mutat încet din Australia în Asia de Sud-Est, în cursul unei călătorii de 4.000 de mile.

Încă există mai multe dezbateri

Există dezbateri în curs cu privire la momentul în care Blocul Birmaniei de Vest s-a separat de Gondwanaland, care în cele din urmă s-a despărțit în Africa, America de Sud, Australia, Antarctica, subcontinentul indian și Peninsula Arabică.

Unii geologi cred că asta s-a întâmplat în urmă cu 500 de milioane de ani, în timp ce alții teoretizează că mai degrabă este vorba despre 200 de milioane de ani. Dar, potrivit lui Poinar, angiospermele au evoluat și s-au diversificat doar în urmă cu aproximativ 100 de milioane de ani.

Asta înseamnă că blocul Birmaniei de Vest nu s-ar fi putut rupe înainte, a spus el. Poinar este un expert de renume mondial în analiza plantelor și animalelor găsite în chihlimbar, iar opera sa l-a inspirat pe Michael Crichton să scrie Jurassic Park.

În 2013, Poinar a descoperit o bucată de chihlimbar cu cele mai vechi dovezi ale reproducerii sexuale într-o plantă cu flori, un grup de 18 mici flori din perioada Cretacicului. Momentul cadrului de înghețare include tuburi microscopice care cresc din boabe de polen și pătrund în stigmat, parte a sistemului reproductiv feminin al florii.

Ce este chihlimbarul?

Chihlimbarul a fost folosit în bijuterii de mii de ani și este recunoscut pentru că în el au fost găsite materiale remarcabil de bine conservate din epoci demult apuse. Substanța translucidă de culoare aurie s-a format când rășina de la copacii de conifere dispăruți s-a întărit și s-a fosilizat.

Insectele, plantele, polenul și alte materiale au rămas prinse în rășină, provocând îngroparea lor timp de milioane de ani.

sursa: dailymail.co.uk