După anunțul de capturare a orașului Mariupol, rușii se concentrează pe zona Donbas. Mai multe orașe sunt bombardate fără încetare. Ucraina acuză Rusia că vrea să ucidă prizonieri și să ascundă numărul victimelor. Moscova nu vrea armistițiu de Paște și pregătește referendumuri false în Herson şi Zaporojie. După aproape două luni de război, economia Ucrainei este la pământ. Iată ultimele actualizări privind războiul din Ucraina!

UPDATE 35: Centrul științific rusesc pentru rachete și nave spațiale din Korolyov, principalul centru analitic al Agenției Spațiale Ruse (echivalentul NASA în Rusia) este în flăcări.

The Russian Rocket and Spacecraft Scientific Center in Korolyov is on fire right now.

It’s the main analytical center of the Russian Space Agency (Russian NASA) Roskosmos.

Vopsirea ouălor de Paște. Patru tehnici simple, dar de efect

Viața la bloc. Cum pot fi diminuate sumele plătite la întreținere

Ne puteți urmări și pe Google News

2 strategic fires yesterday, 1 today.

Greeting from Ukraine? pic.twitter.com/h48L0rDbAH

— Visegrád 24 (@visegrad24) April 22, 2022

UPDATE 34: Administrația președintelui american Joe Biden nu este angajată în pregătiri active pentru redeschiderea ambasadei SUA la Kiev, după ce Marea Britanie a anunțat că își va relua în curând misiunea diplomatică în capitală, potrivit a trei surse familiare cu discuțiile.

Oficialii Departamentului de Stat al SUA sunt îngrijorați de posibilitatea unei lovituri rusești care ar putea lovi accidental structura sau personalul american, au precizat sursele. Oficialii sunt mai puțin precauți în ceea ce privește țintirea specifică a misiunii americane, dar atât timp cât amenințarea rachetelor rămâne, nu se vor muta înapoi în Kiev.

Totuși, departamentul evaluează în mod activ situația de pe teren.

„Reevaluăm și evaluăm în mod constant situația de securitate, deoarece siguranța și securitatea angajaților noștri este prioritatea noastră principală”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

Pentru mulți oficiali ai Departamentului de Stat, amintirile de la Benghazi - când un ambasador american a fost ucis într-un atac asupra complexului diplomatic american - sunt un memento constant al necesității de a fi excesiv de precauți, au declarat două dintre surse.

Departamentul de Stat a pus capăt operațiunilor la ambasada SUA din Kiev în urmă cu peste o lună. Purtătorul de cuvânt a declarat că așteaptă cu nerăbdare să redeschidă ambasada atunci când va fi posibil.

„Nu avem date specifice privind momentul, dar echipa noastră planifică în mod activ și așteptăm cu nerăbdare să reluăm operațiunile ambasadei din Ucraina pentru a facilita sprijinul nostru pentru guvernul și poporul ucrainean în timp ce își apără cu curaj țara”, a declarat purtătorul de cuvânt, citat de CNN.

UPDATE 33: O nouă groapă comună a fost semnalată în apropiere de Mariupol, a declarat consilierul primarului orașului, Petro Andriușcenko.

Andryushchenko a declarat că oficialii au primit informații despre un „loc de înmormântare în masă a locuitorilor uciși din Mariupol, în încercarea de a ascunde urmele crimelor de război”.

Presa internațională nu a reușit să confirme în mod independent afirmația.

Andryushchenko le-a cerut jurnaliștilor să găsească fotografii ale mormântului pe imagini din satelit, spunând că acesta se află în districtul Livoberezhnyy, în apropierea cimitirului din satul Vynohradne.

El a adăugat: „Acest lucru dovedește încă o dată că ocupanții colectează și îngroapă sau incinerează morții locuitorilor din Mariupol în fiecare district al orașului”.

Numărul „înspăimântător” de oameni uciși în Mariupol

UPDATE 32: Primarul din Mariupol, Vadym Boychenko, a fost întrebat despre rapoartele privind atrocitățile care au loc în orașul asediat, într-o intervenție televizată la BBC.

Boychenko a declarat: „Nu am avut timp să vorbesc cu el. Există deja declarații ale martorilor oculari din partea cetățenilor din Mariupol cu privire la atrocitățile pe care le-au văzut și pe care încă le văd, din păcate”.

Edilul a spus că numărul persoanelor ucise în Mariupol este înspăimântător, și anume „peste 20.000”. El a adăugat că imaginile din satelit ale tehnologiilor Maxar arată gropi comune și „există noi dovezi pe care le-am obținut astăzi dintr-o zonă diferită”.

Primarul orașului Mariupol a spus că trupele rusești „distrug orașul împreună cu locuitorii săi” - și o fac intenționat.

„Au pus la cale acest genocid închizând orașul și folosind mai întâi artileria terestră și loviturile aeriene, iar apoi navele care au sosit mai târziu. Intenția și semnele unei crime de război și ale unui genocid al cetățenilor din Mariupol”, a declarat Boychenko.

Rusia susține că a capturat depozitul de arme din Harkov

UPDATE 31: Mii de tone de muniție ucraineană ar fi acum în mâinile Rusiei, după ce armata rusă a revendicat capturarea unui depozit de arme din regiunea Harkov. Agenția de presă TASS a descris depozitul ca fiind mare.

Nu a existat nicio verificare independentă a știrii, deși, la începutul zilei, Ucraina afirmase că forțele rusești încercau să organizeze o ofensivă în zonă.

Chiar în orașul Harkov, Ucraina a declarat că obuze rusești au lovit o sală de nunți și piața principală Barabashovo, atacurile fiind soldate cu victime.

UPDATE 30: În Bucha sunt deminate obuze rusești, informează agenția de presă Nexta.

#Russian shells are being demined in #Bucha. pic.twitter.com/JSV3OM62HH

— NEXTA (@nexta_tv) April 22, 2022

UPDATE 29: O înregistrare video publicată de Ministerul rus al Apărării arată patru rachete de croazieră Kalibr de înaltă precizie lansate împotriva unor „ținte de infrastructură militară” din interiorul Ucrainei.

Ministerul încearcă să arate că, în ciuda scufundării navei amiral de croazieră Moskva săptămâna trecută, flota sa din Marea Neagră are încă capacitatea de a lovi ținte în interiorul țării. Însă tehnologia de precizie nu garantează lovituri de precizie.

Se crede că cele cinci rachete care au lovit luni orașul Lviv din vestul țării au fost, de asemenea, rachete de tip Kalibr. Însă una dintre ele a distrus un atelier de reparații auto, ucigând mai mulți muncitori aflați înăuntru, care își beau cafeaua de dimineață.

Nu se știe unde a aterizat această ultimă serie de atacuri și nici ce victime există.

UPDATE 28: Secretarul general al Națiunilor Unite se va întâlni săptămâna viitoare, marți, la Moscova, cu președintele rus Vladimir Putin, a anunțat Kremlinul.

António Guterres va avea, de asemenea, o întâlnire de lucru și un prânz cu ministrul de externe Serghei Lavrov.

Purtătorul de cuvânt asociat al șefului ONU, Eri Kaneko, a declarat că Guterres speră să vorbească despre ce se poate face pentru a aduce pacea în Ucraina în timpul călătoriei sale.

Biroul său este, de asemenea, în contact cu guvernul ucrainean în legătură cu o posibilă vizită, a adăugat Kaneko.

UPDATE 27: Următoarele săptămâni ar putea fi decisive pentru războiul din Ucraina, a declarat un înalt oficial UE, potrivit Reuters. Este posibil a Rusia să își intensifice atacurile militare în estul Ucrainei și de-a lungul coastei țării.

„Acesta nu este un basm cu un final fericit iminent. Cred că este probabil să vedem o creștere foarte semnificativă a intensității atacurilor militare rusești în est, cred că este probabil să vedem o intensificare a atacurilor militare rusești de-a lungul coastei. Cred că vom vedea următoarele două săptămâni ca fiind decisive”, a spus înaltul oficial, sub rezerva anonimatului, pentru Reuters.

UPDATE 26: Forțele rusești intră în două noi comunități teritoriale din regiunea Herson.

Autoritățile locale din comunitățile Velykolepetyska și Hornostaivska i-au informat pe locuitori că ocupanții ruși ar putea verifica documentele civililor și inspecta gospodăriile.

UPDATE 25: Cel puțin 20 de persoane au fost rănite în regiunea Mykolaiv în ultimele două zile în urma unor atacuri ale trupelor rusești, a declarat, vineri, șefa Consiliului regional Mykolaiv, Hanna Zamazeeva.

„Din fericire, printre victime nu se află copii”, a adăugat ea.

Zamazeeva a precizat că victimele au fost transportate la spitale regionale.

UPDATE 24: Autobuzul de evacuare din orașul Popasna din estul Ucrainei a fost atacat de focuri de armă, spun autoritățile ucrainene.

Trupele rusești au deschis focul asupra unui autobuz de evacuare cu 25 de persoane la bord din orașul Popasna, a declarat șeful administrației militare regionale din Luhansk, Serhiy Haidai.

„Această evacuare a fost specială și extrem de periculoasă. 22 de pasageri erau așezați... un băiat de 25 de ani, care a fost rănit la spate și la picior, și o femeie în vârstă paralizată pe o targă pe podea”, a declarat Haidai.

El a adăugat că o mamă cu un bebeluș au fost, de asemenea, salvați dintr-un adăpost de bombe.

Potrivit lui Haidai, nimeni nu a fost rănit, iar pasagerii sunt acum în siguranță.

UPDATE 23: Armata rusă finalizează identificarea zonelor din estul țării în care va lansa principalele lovituri, a anunțat Ministerul ucrainean al Apărării, potrivit agenției de presă Interfax-Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al ministerului, Oleksandr Motuzyanyk, a declarat în cadrul unui briefing că Ucraina a ajuns la această concluzie în baza „naturii focului forțelor ruse, formațiunile unităților militare... și a atacurilor perpetue în anumite direcții”.

Motuzyanyk a declarat că cea mai intensă activitate rusă a fost observată în direcția Izyum-Barvinkove, în apropiere de Popasna, Severodonetsk, Mariupol și pe drumul Zaporizhzhya-Donetsk.

El a adăugat că în Marea Neagră se află două nave de război rusești capabile să transporte rachete de croazieră Kalibr.

UPDATE 22: Olanda își propune să nu mai cumpere gaze rusești până la sfârșitul anului 2022.

Ministrul olandez al climei și energiei, Rob Jetten, a declarat că guvernul său va cheltui 675 de milioane de dolari pentru a oferi stimulente companiilor pentru a umple instalațiile de stocare a gazelor.

Potrivit Reuters, doar aproximativ 15% din gazul olandez provine din Rusia.

UPDATE 21: Televiziunile de propagandă rusească au început să emită știri în Herson. Au început să funcționeze: Canalul 1, Rusia 1, Rusia 24, NTV și alte canale din platoul Kiselev-Soloviev.

UPDATE 20: Steagurile de ocupație au fost ridicate în „Noua Kakhovka”.

UPDATE 19: Autoritățile din Zhytomyr demontează pe 9 mai tancul sovietic T-34 instalat în Piața Victoriei, a anunțat agenția de presă Nexta.

UPDATE 18: Continuă luptele în împrejurimile uzinei siderurgice Azovstal.

Fighting continues in the "Azovstal" area. pic.twitter.com/LTNVi8vDg1

— NEXTA (@nexta_tv) April 22, 2022

UPDATE 17: Potrivit unui jurnalist BBC, care transmite direct din Donbas, Rusia pare că își intensifică atacurile militare în nordul regiunii.

„În această dimineață am vizitat orașul Lyman, care a fost ținta artileriei și rachetelor rusești în timpul nopții. Au fost mai multe pe parcursul zilei.

Spitalul din Lyman a fost lovit, iar în această dimineață pompierii s-au luptat cu un incendiu. Când am ajuns dimineața, acesta fusese stins. Două rachete zăceau în apropiere, la pământ, cu carcasele lor încă în mare parte intacte, dar cu interiorul golit de explozibil. Se pare că acestea conțineau muniție cu dispersie.

Pe tot parcursul dimineții a fost un ritm constant de bombardament - atât la intrarea, cât și la ieșirea din oraș”, a transmis jurnalistul Jonathan Beale.

Amenințarea loviturilor de artilerie face tot mai dificil și mai periculos tot ce se întâmplă pe linia frontului. Dar forțele rusești au făcut unele progrese lente dinspre nord.

Germania intensifică furnizarea de arme pe fondul criticilor publice

UPDATE 16: Cu câteva luni în urmă, trimiterea de tancuri germane într-o zonă de război ar fi provocat indignarea publicului. Astăzi, cancelarul german Olaf Scholz este atacat dur pentru că pare reticent în a face acest lucru. Aproximativ 55% dintre germani spun că doresc ca armele grele, cum ar fi tancurile, să fie trimise în Ucraina, iar 37% sunt împotrivă.

Politicienii Verzi și FDP din propriul său guvern, precum și adversarii conservatori, îl acuză pe cancelarul SPD de centru-stânga Olaf Scholz că pune frână livrărilor de arme.

Berlinul a livrat mai puține arme decât Marea Britanie și SUA și a fost mai lent în a răspunde solicitărilor. Dar Germania nu este atât de „aberantă” în comparație cu alte țări vest-europene și promite să accelereze ritmul, inclusiv cu armament greu, relatează BBC.

Slovenia va trimite Ucrainei tancuri din epoca sovietică - pe care soldații ucraineni le pot opera și pot fi folosite imediat. În schimb, Berlinul va da Sloveniei tancuri de fabricație germană, care au nevoie de instruire.

De asemenea, Germania îi va instrui pe soldații ucraineni să folosească sistemele de fabricație germană, iar Berlinul va da un miliard de euro Kievului pentru a cumpăra arme.

Argumentul cancelarului potrivit căruia Ucraina are nevoie de tancuri care pot fi folosite imediat este rezonabil. Și din cauza investițiilor scăzute în apărare de zeci de ani, Germania nu are de fapt atât de mult de oferit.

Cancelarul Olaf Scholz nu face parte din aripa tradițional blândă față de Moscova a partidului său. Dar s-ar putea, de asemenea, ca el să aibă ceva emoții gândindu-se la pierderea sprijinului din partea acelor membri ai partidului SPD care încă mai cred că a trimite prea multe arme în Ucraina înseamnă escaladarea războiului, arată sursa citată.

Marea Britanie „analizează” un acord privind tancurile din Polonia

UPDATE 15: După ce Marea Britanie a hotărât să trimită tancuri Challenger 2 în Polonia pentru a suplini tancurile T-72 din epoca sovietică pe care cea din urmă țară le va trimite în Ucraina, ministerul britanic al Apărării a revenit asupra acestor planuri, precizând că „analizează” posibilitatea de a trimite tancuri în Polonia.

Sunt exact aceleași cuvinte pe care le-a folosit premierul Boris Johnson când a menționat despre planul cu pricina în timpul unei conferințe de presă susținută în această dimineață la New Delhi.

Boris Johnson a adăugat că Marea Britanie „se uită mai mult și la ceea ce putem face pentru a suplini în țări precum Polonia, care ar putea dori să trimită armament mai greu pentru a-i apăra pe ucraineni”.

Franța continue să sprijine militar Ucraina

UPDATE 14: Într-un interviu acordat Ouest-France, președintele Macron a confirmat că Franța va trimite obuziere autopropulsate CAESAR și ATGM Milan în Ucraina până la sfârșitul lunii.

„Cred că trebuie să continuăm pe această cale. Întotdeauna cu o linie roșie, care este de a nu intra în cobeligeranță”, a adăugat președintele francez.

Aproximativ 40 de militari ucraineni vor sosi în Franța pentru a fi instruiți cu privire la echipamentele militare, potrivit unui comunicat emis de Palatul Elysée.

Sistemele de arme antitanc MILAN au fost deja livrate, a precizat Elysée.

CAESAR este un sistem de artilerie montat pe camion cu un tun autopropulsat dezvoltat de Nexter Systems.

Potrivit companiei, unitățile CAESAR au fost desfășurate de armata franceză începând din 2009 în diferite țări, inclusiv Afganistan, Liban, Mali și Sahel, Irak și Asia de Est.

„Franța continuă să sprijine militar Ucraina”, a declarat vineri Ministerul francez al Apărării. „Președintele Republicii a decis să livreze mai multe tunuri de artilerie CAESAR și mii de obuze. Suntem alături de poporul ucrainean”.

UPDATE 13: Președintele rus Vladimir Putin i-a spus președintelui Consiliului European, Charles Michel, că va purta discuții directe cu președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky doar dacă discuțiile vor avea rezultate concrete.

Putin a declarat că Kievul nu este pregătit să caute soluții reciproc acceptabile și că Ucraina este „inconsecventă” în negocieri.

La începutul acestei săptămâni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia a înmânat Ucrainei documente cheie pentru a duce mai departe discuțiile de pace, iar mingea se află în terenul Ucrainei. Dar Zelensky a declarat ulterior că Ucraina nu a primit niciun document de la Rusia.

UPDATE 12: În orașul ucrainean Gostomel, Biserica Sfântul Ocrotitor este în flăcări.

UPDATE 11: Corpurile a 1.084 de morți au fost găsite în regiunea Kiev, a anunțat șeful poliției regionale, Andrey Nebytov.

Potrivit acestuia, în aproximativ 75% dintre cazuri, cauza decesului este reprezentată de răni prin împușcare.

300 de morți nu au fost încă identificați.

UPDATE 10: Au apărut primele imagini cu avionul de transport militar ucrainean An-26, care s-a prăbușit în districtul Volnyanskiy din regiunea Zaporizhzhya. Avionul efectua un „zbor tehnic”. În urma prăbușirii au existat victime, a declarat administrația militară regională. O persoană a murit și două au fost rănite.

Photo from the crash site of the An-26 in the #Zaporozhye region. pic.twitter.com/dBPKUo6lEq

— NEXTA (@nexta_tv) April 22, 2022

Moskva, element al patrimoniului cultural subacvatic ucrainean

UPDATE 9: Scufundarea navei Moskva este unul dintre evenimentele definitorii ale războiului din Ucraina de până acum. A fost nava amiral a Flotei rusești din Marea Neagră, un crucișător cu rachete cu peste 500 de membri ai echipajului, scufundat de o națiune cu o flotă mult mai mică.

Acum, epava mândriei flotei rusești a fost declarată un element al patrimoniului cultural subacvatic ucrainean. Numărul 2064, mai exact, încadrându-se în categoria echipamentelor științifice sau tehnice rare.

Într-o postare pe pagina sa oficială de Facebook, Ministerul Apărării a scris: „La 80 de mile de Odesa, celebrul crucișător și cel mai mare obiect scufundat de pe fundul Mării Negre poate fi admirat fără prea multe scufundări!”.

Potrivit televiziunii militare ucrainene, epava se află la o adâncime de aproximativ 45-50 de metri, ultima sa locație cunoscută fiind dezvăluită de britanici.

Scufundarea navei Moskva nu a fost doar o victorie militară, ci și psihologică pentru Ucraina.

Este vorba despre vasul căruia gardienii de frontieră din Insula Șerpilor i-au spus în termeni expliciți, la începutul conflictului, să plece.

S-au produs timbre comemorative speciale pentru a celebra acest eveniment. După scufundarea navei Moskva, oamenii au stat la coadă ore întregi pentru a pune mâna pe un astfel de set.

UPDATE 8: Luptele din Ucraina s-au mutat în est și în sud și, odată cu ele, conversațiile din jurul capitalei Kiev s-au îndreptat către situația din sudul Mariupol și soarta apărătorilor rămași în zonă.

Dar în suburbiile din vestul Kievului, oamenii sunt încă bântuiți de masacrele care au avut loc sub ocupația rusă. Mai mult de o mie de cadavre se află în spate în cele câteva morgi care mai funcționează. Ele sunt stivuite afară, pe jos, și îngrămădite în camioane frigorifice.

Unele sunt încă dezgropate. Joi, într-un cimitir din apropierea suburbiei Irpin, o mamă și copilul ei mic au fost exhumați de poliție, la o lună după ce au fost uciși și arși în mașina lor de soldații ruși și îngropați în grabă de tatăl copilului pe un mic teren gol.

La câțiva metri distanță de mormântul lor superficial, încă se mai puteau vedea urmele de tancuri, acolo unde rușii trecuseră cu mașina prin mijlocul cimitirului, distrugând morminte și pietre funerare pe măsură ce înaintau.

În toată regiunea, oamenii încearcă să-și refacă viețile cu demnitate. Dar se confruntă cu sarcini inimaginabile pentru cei care nu le-au trăit: ajută la exhumarea cadavrelor celor mai apropiați apropiați; caută în biblioteci de imagini macabre un chip pe care îl recunosc; curăță gunoaiele lăsate în urmă de soldații ruși care au locuit în casele lor.

La un moment dat, distrugerile de aici vor fi mai puțin vizibile, dar trauma de a îndeplini aceste sarcini va rămâne.

Olaf Scholz: Germania vrea să evite un război nuclear

UPDATE 7: NATO trebuie să evite o confruntare militară directă cu Rusia, care ar putea duce la un al Treilea Război Mondial, a declarat cancelarul german Olaf Scholz într-un interviu acordat publicației germane Der Spiegel, când a fost rugat să comenteze de ce Germania nu a livrat arme grele Ucrainei.

„Nu există o carte de reguli pentru această situație care să stabilească în ce moment suntem considerați parte la războiul din Ucraina”, a spus Scholz în interviul publicat vineri, când a fost întrebat de ce crede că livrarea de tancuri în Ucraina ar putea duce la un război nuclear.

„De aceea, este cu atât mai important să analizăm fiecare pas cu mare atenție și să ne coordonăm îndeaproape unii cu alții”, a spus Scholz, adăugând că evitarea „unei escaladări către NATO este o prioritate absolută pentru mine”.

„Nu trebuie să existe un război nuclear”, a mai spus Scholz. „De aceea nu mă concentrez pe sondaje și nu mă las iritat de apeluri stridente. Consecințele unei erori ar fi dramatice”, a adăugat el.

Scholz se confruntă cu critici din ce în ce mai mari din interiorul și din afara Germaniei pentru presupusa reticență a guvernului său de a livra arme grele, cum ar fi tancuri și obuziere, Ucrainei, în condițiile în care invazia Rusiei a intrat într-o nouă fază, potențial decisivă.

În interviu, Scholz a avertizat că „nu crede că este justificat ca Germania și NATO să devină părți beligerante în Ucraina”.

Scholz a mai spus că nu crede că un embargo asupra gazului rusesc ar pune capăt războiului din Ucraina.

„Nu văd absolut deloc cum un embargo asupra gazelor ar pune capăt războiului. Dacă [președintele rus Vladimir] Putin ar fi fost deschis la argumente economice, nu ar fi început niciodată acest război nebunesc”, a spus el.

„În al doilea rând, vă comportați ca și cum ar fi vorba de bani. Dar este vorba despre evitarea unei crize economice dramatice și despre pierderea a milioane de locuri de muncă și a fabricilor care nu și-ar mai deschide niciodată porțile”, a mai spus el.

Cancelarul german și guvernul său au fost, de asemenea, criticați pentru că nu au renunțat imediat la energia rusească. Scholz a declarat la începutul lunii aprilie că țara sa face tot posibilul pentru a atinge acest obiectiv „foarte curând”.

Scholz a declarat că cel mai important obiectiv în situația actuală este încetarea focului și că trupele rusești trebuie să se retragă. „Trebuie să existe un acord de pace care să permită Ucrainei să se apere în viitor”, a spus el.

UPDATE 6: Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că a „cerut cu insistență” accesul umanitar imediat și o trecere sigură din Mariupol și din alte orașe asediate, în cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele rus Vladimir Putin, vineri.

Firmly reiterated the EU’s position: support for #Ukraine and her sovereignty, condemnation and sanctions for Russia’s aggression.

Our unity, principles and values are inviolable. pic.twitter.com/GxzylOpuwN

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 22, 2022

Michel „a reiterat cu fermitate poziția UE: sprijin pentru Ucraina și suveranitatea ei, condamnare și sancțiuni pentru agresiunea Rusiei”, a transmis el, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Boris Johnson nu exclude posibilitatea ca Putin să câștige războiul

UPDATE 5: Premierul britanic Boris Johnson a declarat că există o „posibilitate realistă” ca Rusia să câștige războiul din Ucraina, calificând situația din această țară drept „imprevizibilă” în acest moment.

Boris Johnson a spus, într-o intervenție pentru jurnaliștii străini, că președintele rus Vladimir Putin are o „armată uriașă”, dar a adăugat: „El are o poziție politică foarte dificilă, deoarece a făcut o gafă catastrofală. Singura opțiune pe care o are acum cu adevărat este să încerce să continue să folosească abordarea sa îngrozitoare, de măcinare, condusă de artilerie, încercând să îi macine pe ucraineni. Acum este foarte aproape de a asigura un pod terestru în Mariupol. Mă tem că situația este, în acest stadiu, imprevizibilă. Trebuie doar să fim realiști în această privință”.

Boris Johnson a declarat că Marea Britanie caută acum să trimită echipamente de „completare” către țări precum Polonia, care ar putea trimite „armament mai greu” pentru a sprijini rezistența Ucrainei.

„Ne gândim să trimitem tancuri în Polonia pentru a ajuta în timp ce ei trimit o parte din T-72 în Ucraina”, a anunțat Boris Johnson, adăugând că Marea Britanie analizează și alte opțiuni, cum ar fi „apărarea anti-navă”.

„Trebuie să ne uităm la ce putem face mai mult din punct de vedere militar, trebuie să continuăm să intensificăm sancțiunile economice (...) și trebuie, de asemenea, să stabilim o viziune pentru viitorul Ucrainei în arhitectura de securitate a Europei”, a mai spus el.

Boris Johnson a mai spus că ambasada britanică din Ucraina se va redeschide la Kiev „foarte curând”.

UPDATE 4: Rusia este pregătită să înceteze focul și să permită luptătorilor de la oțelăria Azovstal din orașul portuar ucrainean Mariupol, aflat sub asediu, să părăsească uzina, împreună cu toți civilii care se află încă acolo.

Ministerul rus al Apărării spune că este pregătit pentru o încetare a focului umanitară la uzina siderurgică - dacă soldații ucraineni se predau.

„Declarăm încă o dată că Rusia este pregătită în orice moment să introducă un regim de tăcere și să anunțe o pauză umanitară pentru evacuarea civililor”, a declarat ministerul apărării, adăugând că încetarea focului ar începe cu „ridicarea steagurilor albe” de către forțele ucrainene.

Până în prezent, Ucraina nu a răspuns la propunere.

UPDATE 3: Oficiul Națiunilor Unite pentru drepturile omului a tras vineri un semnal de alarmă cu privire la dovezile tot mai numeroase de crime de război din Ucraina, îndemnând atât Moscova, cât și Kievul să le ordone combatanților să respecte dreptul internațional.

„Forțele armate ruse au bombardat și au bombardat fără discriminare zone populate, ucigând civili și distrugând spitale, școli și alte infrastructuri civile, acțiuni care pot fi considerate crime de război”, a declarat biroul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) Michelle Bachelet.

UPDATE 2: Rusia a anunțat că vrea să preia controlul deplin asupra Donbasului și sudului Ucrainei. Declarația a fost făcută de Rustam Minnekayev, comandantul adjunct al districtului militar central al Rusiei.

„Controlul asupra sudului Ucrainei este o altă cale spre Transnistria, unde există, de asemenea, dovezi că populația vorbitoare de limbă rusă este oprimată”, a susținut Minnekayev, citat de TASS.

Ministerul rus al Apărării a transmis vineri dimineață că a lovit 58 de obiective militare din Ucraina în cursul nopții, inclusiv locații în care erau concentrate trupe, depozite de combustibil și echipamente militare.

Civilii nu pot fi evacuați

Ucraina a anunțat că nu a încercat vineri să stabilească niciun coridor umanitar pentru a evacua civili, din cauza pericolului la care s-ar supune aceștia, a declarat vicepremierul Iryna Vereshchuk.

„Din cauza pericolului de pe rute, astăzi, 22 aprilie, nu vor exista coridoare umanitare. Pentru toți cei care așteaptă să fie evacuați: aveți răbdare, vă rog să rezistați!”, a scris ea pe Facebook.

Ministrul german pentru Europa Anna Luehrmann spune că guvernul său lucrează la un acord tripartit prin care Germania va furniza „foarte rapid” armament greu, inclusiv tancuri, partenerilor NATO, care vor trimite apoi în Ucraina armament echivalent mai vechi, pe care Ucraina este pregătită să îl folosească, potrivit unui jurnalist The Guardian.

UPDATE 1: Guvernatorul regiunii Donețk a anunțat că aproape trei sferturi din populație a părăsit zona. Pavlo Kyrylenko a declarat că populația regiunii, care era anterior de aproximativ 1,6 milioane de locuitori, s-a redus la 430.000 de persoane de la începutul invaziei.

În Kramatorsk, cel mai mare oraș din regiune după Mariupol, au mai rămas doar 40.000 de locuitori dintr-o populație de 200.000, a spus Kyrylenko, transmite Kyiv Independent

Chiar dacă și-a sporit ofensiva în zona Donbas, armata rusă resimte din plin pierderile suferite. Potrivit ministerului britanic al Apărării Rusia a readus în țară mai multe echipamente militare ce au nevoie de reparații capitale. Un oficial de la Pentagon a declarat că, în acest moment, rușii au mai puține tancuri decât ucrainenii.

Știre inițială: Serviciile de informații militare ucrainene au publicat o interceptare a unor comunicații ale armatei ruse care se referă la un presupus ordin de ucidere a prizonierilor de război ucraineni în orașul Popasna din regiunea Luhansk. „Ce pot să vă spun, la naiba, păstrați-i pe cei mai importanți dintre ei și lăsați-i pe ceilalți să plece pentru totdeauna. Lăsați-i să plece pentru totdeauna, la naiba, astfel încât nimeni să nu-i mai vadă vreodată, nici măcar rudele“, este traducerea înregistrării.

Volodimir Zelenski a transmis că forțele rusești controlează cea mai mare parte a Mariupolului, dar că trupele ucrainene rămân într-o parte a acestuia. Aproximativ 120.000 de civili au reușit să plece din oraș.

Armata rusă continuă masacrul. Primarul din Mariupol spune că există imagini din satelit în care se pot observa gropi comune unde rușii ascund cadavrele pentru a nu se știi exact numărul victimelor.

Trupele ucrainene din Mariupol anunță că au degradat o forță rusă importantă, ce nu prea poate fi folosită în alte părți ale ofensivei ruse.

Asalt în estul Ucrainei

Trupele ruse iau cu asalt estul Ucrainei. Au capturat 42 de state din regiunea Donețk, susține un consilier al șefului de stat major al lui Zelenski. De asemenea orașul Harkov este bombardat fără încetare. Rușii avansează spre Kramatorsk unde au lansat atacuri cu rachete.

Președintele Zelenski auză Rusia că pregătește un referendum fals în regiunile Herson şi Zaporojie, acuză Zelenski. De asemenea Guvernatorul din Luhansk spune că Rusia minte că a ocupat orașul Rubijne. Ucraina anunță că l-a ucis pe liderul batalionului Sparta al separatiștilor din Donețk.

Planul B al lui Putin

Președintele Ucrainei a anunțat că Rusia a respins orice propunere pentru un armistițiu pe perioada sărbătorilor de Paște. Vladimir Putin are nevoie de o victorie, după ce invazia în Ucraina nu a mers așa cum și-a propus, iar armata rusă a fost nevoită să se retragă din unele regiuni.

Rusia se concentrează pe zona Donbas, planul B a lui Putin care vrea să anunțe un succes la parada tradițională de Ziua Victoriei din 9 mai. Luptătorii susţinuţi de Rusia se află aici de ani de zile după ce forţele separatiste ruse au preluat controlul asupra teritoriului în 2014.

Indiferent de termenul țintă, oficialii americani și europeni spun că Rusia pare să se pregătească de un război de durată în Ucraina pentru că nu mai poate da înapoi.

Shell vrea să plece din Rusia

Compania Shell a anunțat că poartă discuții cu unele companii chineze pentru a-și vinde participația la un proiect major de gaze naturale din Rusia, potrivit The Telegraph.

Compania listată se află în discuții comune cu companiile petroliere chineze de stat CNOOC, China National Petroleum Corp și Sinopec cu privire la participația sa de 27,5% în proiectul de gaze naturale lichefiate Sakhalin-2, potrivit sursei citate.

Sakhalin-2 este controlat și operat de gigantul rus al gazelor naturale Gazprom. În proiect mai sunt implicate și companiile japoneze Mitsui & Co și Mitsubishi Corp

Economia Ucrainei este la pământ

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina are nevoie de asistență financiară în valoare de 7 miliarde de dolari lunar pentru a compensa pierderile economice cauzate de război. Pentru a reconstrui țara va însă nevoie de sute de miliarde de dolari, relatează CNN.

Președintele Ucrainei a mai spus că toate țările trebuie să rupă relațiile cu Rusia, iar aceasta trebuie exclusă din toate instituțiile financiare inclusiv FMI și Banca Mondială.

Zelenski a mai acuzat Rusia că blocarea porturilor din Ucraina poate duce la criză alimentară la nivel global. Multe țări din Africa depind de exporturile de cereale din Ucraina. El a mai spus că militarii ruși au ca scop distrugerea tuturor obiectelor din Ucraina care pot servi ca bază economică vitală, inclusiv rețele de cale ferată, depozite de alimente și rafinării de petrol.

Banca Mondială a anunțat joi că economia Ucrainei va suferi o pierdere de cel puțin 35% din valoare și estimează pagubele de până acum la 60 de miliarde de dolari.