Un nou sondaj, în prag de alegeri europarlamentare, arată diviziunile din rândul susținătorilor partidelor eurosceptice. Pro-europenii riscă să-și compromită poziția politică dacă vor imita extrema dreaptă vizavi de fenomenul migrației sau dacă vor face campanie pe baza succesului obținut de UE în diverse crize, printre acestea numărându-se războiul din Ucraina, pandemia de COVID sau schimbările climatice.

Sondaj ECFR. Diviziuni înainte de europarlamentare

 În timp ce numeroase voci prevăd un rezultat antieuropean la alegerile europarlamentare, un raport al ECFR ridică numeroase semne de întrebare legat de acest context.

Noul sondaj arată că susținătorii partidelor de extremă dreapta sunt foarte divizați vizavi de unele aspecte cheie. Printre acestea se numără apartenența țării lor la UE, sprijinul acordat Ucrainei sau migrația. De altfel, datele arată că aceste partide ar putea dificultăți identificarea unui limbaj comun.

Ce riscă pro-europenii

Conform raportului, migrația nu ar ocupa un loc principal în criteriile de selecție. Astfel, „imitarea de către proeuropeni a politicilor de extremă dreapta în materie de migrație ar putea fi contraproductivă”, arată realizatorii analizei.

De altfel, sublinierea succesului UE în relația cu Ucraina, gestionarea pandemiei de COVID-19 și implementarea Pactului Verde European ar putea stimula mobilizarea alegătorilor partidelor eurosceptice. Analiza arată că există numeroase percepțiile negative legate de modul în care UE a gestionat aceste crize majore.

„Dacă principalele partide doresc să lupte împotriva extremei drepte, acestea ar trebui să adopte o agendă alternativă care prioritizează alegerile naționale și care creează campanii specifice menite să mobilizeze alegătorii, fără a ațâța sentimentul antieuropean. În contextul alegerilor prezidențiale din SUA, proeuropenii trebuie să pledeze pentru o Europă care poate să-și apere granițele de Rusia, poate să-și controleze abordarea privind migrația și poate să-și exercite propriile afaceri pe scena mondială.”, spun autorii analizei, Ivan Krastev și Mark Leonard.

Sondaj. Alegeri europarlamentare 2024

Raportul de cercetare sociologică publicat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), arată că deși se va înregistra multă susținere pentru partidele de extremă dreapta și partidele antieuropene la alegerile europarlamentare din acest an, principalele partide politice proeuropene s-ar putea afla într-o poziție mult mai bună. Astfel, acestea ar putea ajunge în poziția de a avea o majoritate rezistentă în Parlamentul European.

 Studiul intitulat „Getting the European Parliament elections right”(„Obținerea de rezultate la alegerile pentru Parlamentul European”) reflectă datele din cele 12 țări europene.

Acesta arată că „extrema dreaptă” nu este văzută ca un fenomen unitar la nivel european. De asemenea, percepțiile referitoare la răspunsul UE la crize precum Covid-19, schimbările climatice și Ucraina sunt în general „negative”. Astfel, experții arată că organizarea unei campanii electorale bazate pe rezultatele Comisiei Europene ar putea da greș.

Datele culese din țările europene. Direcții greșite pentru campania electorală

Raportul reliefează că electoratul Austria (58%), Germania (55%), Țările de Jos (63%) și Suedia (59%) consideră că liderii partidelor de extremă dreapta pun la cale ieșirea țării lor din UE.

De altfel, raportul arată că pro1europenii din Spania, Portugalia și România se confruntă cu o constrângere. Experții spun că lucru contrastează cu modul în care liderul PiS din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, este perceput în țara sa. Doar unul din cinci respondenți (21%) la sondajul ECFR care intenționează să voteze pentru PiS consideră că Jaroslaw Kaczynski dorește ieșirea din UE, în timp ce 52% din electoratul mai larg consideră că acesta este obiectivul său.

Acest lucru le-ar putea oferi forțelor proeuropene poloneze o oportunitate de a mobiliza alegătorii de rând în jurul pericolelor pe care le presupune succesul electoral al PiS. De asemenea, le-ar permite să demobilizeze alți alegători tentați de PiS, atrăgându-le atenția asupra elementelor tot mai antieuropene din pozițiile politice actuale ale partidului.

Mai mult, analiza a scos la suprafață faptul că unii cetățeni europeni cred că liderii lor lucrează în mod deliberat pentru a aduce mai mulți migranți în UE, pentru a crește prețurile la energie și pentru a transfera puterile politice către Bruxelles.

Experții întăresc ideea că viitoarea campanie electorală nu ar trebui axată pe modul în care Uniunea Europeană a gestionat crizele majore.

Raportul are la bază sondaj de opinie desfășurat în rândul populațiilor adulte (cu vârsta minimă de 18 ani). Acesta a fost realiza în luna ianuarie 2024, în 12 țări europene: Austria, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia. Numărul total de respondenți a fost de 17.023.