Evenimentul Zilei > Actualitate > INTERVIURILE 2+1. Mihai Răzvan Ungureanu: „Antonescu vrea să atragă atenţia printr-un naţionalism de grotă” | VIDEO
INTERVIURILE 2+1. Mihai Răzvan Ungureanu: „Antonescu vrea să atragă atenţia printr-un naţionalism de grotă” | VIDEO

INTERVIURILE 2+1. Mihai Răzvan Ungureanu: „Antonescu vrea să atragă atenţia printr-un naţionalism de grotă” | VIDEO

Într-un interviu exclusiv acordat "Evenimentului zilei", fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu spune că cei doi co- preşedinţi ai USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta, sunt repetenţi la politică şi îi acuză că au decredibilizat România în plan extern. MRU vorbeşte şi despre despre coagularea Dreptei, admiţând că negocierile ar putea fi tensionate.

Evenimentul zilei: Domnule Mihai Răzvan Ungureanu, este doar impresia noastră  sau negocierile dintre partidele care vor să formeze platforma de dreapta s-au tensionat?
Mihai Răzvan Ungureanu: Nu există nici o tensiune, cel puţin în momentul de faţă. Nu am apucat să negociem cu ceva. Singurul exerciţiu de negociere real a fost pe substanţa manifestului semnat săptămâna trecută. Uremază ca echipele de negociere să se întâlnească pe programul politic al viitoarei alianţe electorale, aceste echipe se vor întâlni în septembrie. Nimeni nu se iluzionează că ar fi nişte discuţii fără accente mai dure. Sunt patru formaţiuni politice care participă, dar sigur se găseşte o soluţie pentru fiecare.
Ieşirea domnului Mihai Neamţu la adresa doamnei Elena Udrea ce a fost? O poziţionare înainte de negocieri?
Nu aş merge până aici. Într-un singur fel mi-o pot explica, ca o expresie strict personală a domnului Neamţu.
Ajută astfel de incidente în construcţia dreptei?
Eu sunt de părere că moderaţia de ton şi absenţa oricărei expresii critice care nu face bine atmosferei….excesele de ton trebuie moderate. O discuţie între patru termeni diferiţi nu este o discuţie uşoară.
Ce se întâmplă cu cei care pleacă din PDL şi ar veni la ICCD, cum este cazul domnului Pirpiliu?
Domnul Pirpiliu este membru al ICCD, iar ca membru al unui partid poţi fi şi membru al unei organizaţii. Şi domnul Preda este şi membru al ICCD.
Dar ar putea tensiona situaţia în interiorul dreptei?
Nu cred că există o problemă, iar o gândire diferenţiată şi profundă ar duce la evidenţierea a două avantaje. În primul rând, în felul acesta păstrăm resursa politică umană dedicată Dreptei în interiorul alianţei noastre, nelăsând ca ea să transfuzeze către USL. Este şi o chestiune de ordin politic, în al doilea rând. Nu poţi face o construcţie politică închizând porţile. Evident, există filtre.
Dumneavoastră  ţineţi la criteriile de integritate la întocmirea listelor, despre care vorbeşte d-na Macovei?
Evident că da.
Care sunt aceste filtre?
Comisia de etică a platformei va fi condusă de doamna Macovei şi dânsa va impune criteriile pe care le aproximăm cu toţii, de la absenţa dosarelor penale, a suspiciunilor de corupţie, a conflictelor de interese şi aşa mai departe. Dumneaei va spune care sunt aceste criterii.
„Dreapta poate obţine 30% la alegerile parlamentare”
Pe ce scor mizaţi la parlamentare?
Risc o speculaţie. În condiţiile în care platforma Dreptei  se va construi pe sine bine, funcţional, cu efort, organizat şi continuu, se poate merge binişor peste 30 de procente. Dar, repet, este o speculaţie.
Platforma va avea un candidat la funcţia de premier? Veţi accepta o astfel de poziţie?
În condiţiile în care şi ceilalţi membri ai platformei se vor gândi la mine, evident că da, dar mai avem mult până atunci. E o ţară de 19 milioane de prim-miniştri.
Şi nu v-aţi gândit că până atunci…
Nu ne-am împărţit funcţii…
Cum se va numi noua platformă a Dreptei? Aţi stabilit o denumire?
S-au stabilit patru nume, am lucrat în focus-grupuri, în două zile vom şti.
Ce etape mai sunt de parcurs?
Etapa cea mai importantă este închegarea juridică a acestei alianţe, care ar trebui să se consume până la finalul lunii septembrie. Până atunci trebuie parcurse mai multe etape – negocierea protocolului tehnic, care înseamnă tot ceea ce ţine de funcţionarea internă a acestei platforme. Sunt mii de detalii. Să convenim asupra  listei comune de candidaţi.
Cam câte locuri eligibile aveţi?
Nu se poate vorbi despre asta în acest moment. Nu în ultimul rând trebuie să cădem de acord pe un calendar de acţiune comună. Nu putem să lăsăm zilele să treacă fără să ştim ce vom face  după 30 septembrie.
Dmneavoastră  veţi intra într-un partid politic? Forţa Civică?
Iniţiativa Civică de Centru Dreapta şi-a croit propriul proiect politic care se numeşte partid politic, cum – contează mult mai puţin în acest moment, dar este vehiculul prin care Iniţiativa poate participa la închegarea acestei platforme, o alianţă electorală neputând lua naştere decât între partide conform legii.
Consideraţi oportună lansarea unui candidat la postul de premier?
Poate în contextul luptei electorale, la un anumit moment, pe seama câştigului în sondaje şi a unei notorietăţi dovedite, probabil că da, trebuie evidenţiată o persoană sau mai multe.
Ce figuri din apropierea dumneavoastră aţi vedea într-un guvern PDL, ICCD, PNŢCD, NR?
Mi-e greu să spun în momentul acesta. Trebuie să luăm lucrurile din aproape în aproape, să nu ajungem deodată la împărţirea de funcţii ipotetice. Dar există resursa umană aptă să-şi asume un portofoliu guvernamental. Am încredere că dorinţa de a avea figuri noi, care să evoce competenţă, profesionalism, expresie europeană, pentru cei care au o şcoală serioasă în spate, îi ghidează pe toţi în alegerea unor posibile nume într-un posibil viitor executiv. Aportul formaţiunilor mai tinere – paradoxal includ şi PNŢCD renăscut tinereşte – aportul uman este evident. Sunt multe surprize extrem de plăcute.
Preşedintele Băsescu spunea că şi-ar da demisia dacă s-ar modifica Constituţia. Dumneavoastră consideraţi oportun un astfel de scenariu?
Eu cred că mai important în cazul acesta este ceea ce intenţionăm să facem prin recunoaşterea falimentului unui regim politic, ce intenţionăm să facem în materie constituţională. Clar trebuie rescrisă Constituţia. Există atâtea lucruri interpretabile încât ceea ce s-a întâmplat în ultimele trei luni devine, cu ghilimelele de rigoare, natural. Este nevoie să interpretezi la limită o prevedere constituţională şi să ajungi în situaţia în care poţi genera un puci parlamentar. Şi, într-adevăr, Constituţia are nevoie de o adaptare şi nu de o chestiune cosmetică, ci o construcţie profundă structurală.
Trebuie o constituţie care să ia în calcul modificările tratatelor europene, trebuie să ia în calcul Tratatul de la Lisabona. Voi pleda pentru o Constituţie care să preia elemente din Tratatul de la Lisabona. Oricum, anul 2013 este un an de impuls pentru modificarea Constituţiei şi vă dau un exemplu, faptul că avem o ţintă de deficit bugetar clar specificată. Semnarea Tratatului Fiscal duce la modificarea Constituţiei. Majoritatea statelor europene, dacă nu chiar toate, acceptă scăderi ale propriei suveranităţi în favoarea unui proces izolaţionist mult mai amplu.
Deci, pe de o parte, clarificarea echivocurilor, de exemplu în materia legăturilor dintre preşedinte şi premier, eventual micşorarea numărului de parlamentari, poate unicameralismul, depolitizarea unora din instituţii, că este vorba de avocatul poporului, Curtea Constituţională, obligatoriu este necesară depolitizarea şi profesionalizarea lor eficace.
„Preţurile au crescut din cauza absenţei guvernului de la guvernare”
Agresarea statului de drept  a fost o gură de oxigen pentru Dreapta. E suficient ce s-a întâmplat pentru a potenţa foarte mult şansele Dreptei la alegeri sau mai trebuie să se întâmple ceva?  
Ce s-a întâmplat în ultimele trei luni ne arată că acolo unde există un exces de politică agresivă faţă de statul de drept, distructivă faţă de instituţiile democratice nu mai contează guvernarea în sine şi, pe seama absenţei factorului politic  responsabil de guvernare- absenţei de la administrare vreau să spun, pentru că era supraprezent în mediul politic- urmează o toamnă extrem de dificilă pentru toată lumea.
O toamnă în care o să scoatem mai mulţi bani din buzunar pentru a ne plăti creditele, sunt în situaţia aceasta pentru că creditul meu ipotecar deja plătesc mult mai mult faţă de ratele pe  care le plăteam până acum şi doare, costul vieţii de zi cu zi va creşte, mi se pare că şi dvs. aţi publicat o variaţie de preţ…
250 lei în plus pentru o familie cu venituri medii…
La un venit mediu de 2000 lei variaţia de 200-250 lei este foarte mare. Asistăm, din cauza instabilităţii politice, la o decredibilizare economică a României ca valoare economică, ţintă investiţională, credibilitate în faţa organismelor financiare internaţionale, variaţia de paritate dintre moneda naţională leu-euro şi dolar duce inevitabil la creşteri de preţuri, mai ales acolo unde facturile se socotesc în euro transferat din lei, de exemplu la telefonia mobilă, o să plătim abonamentele de o să ne doară.
Credeţi că tema economică ar trebui să fie o temă centrală de  campanie?
Da. Eu cred că da. Şi este natural să fie în felul acesta. Este o temă de interes, ar trebui să fie o temă de interes individual pentru că trebuie să înţelegi de exemplu de ce vei plăti în scurtă vreme mult mai mult la carburanţi pentru propria maşină decât înainte şi trebuie să-ţi dai seama că această problemă economică majoră care se răsfrânge asupra ta, asupra preţului pâinii pe care o cumperi, asupra kilogramului de carne, asupra legumelor şi fructelor pe care nu le mai găseşti din cauza secetei, toate chestiunile astea sunt determinate de absenţa guvernului de la guvernare şi transferarea guvernului exclusiv  în mediul politic şi mai precis la televizor.
Nu aşa se face, în opinia mea, conducerea unei ţări, mi se pare o atitudine care trebuie clar sancţionată prin vot pentru că acest guvern nu îşi face treaba pentru care a fost mandatat. De ce în continuare chestiunea economică este importantă? Pentru că ea depinde într-o măsură accentuată de politic, cu atât mai mult în preajma alegerilor parlamentare, acolo unde guvernarea va încerca să joace cartea populistă.
Vă aşteptaţi la măsuri populiste din partea guvernului?
Nu doar că mă aştept. Sunt pregătit să le văd şi să le critic, să le arăt cu degetul.
Vi se pare că au început?
Se văd unele semne? Bineînţeles. Problema cea mai mare va fi că populismul pe care îl anunţă USL cu voce tare nu mai are majuscule. Din cauza lipsei banilor o să fie scris doar cu litere mici, dar altminteri o să ajungă în urechea fiecăruia. Variaţile pozitive în recuperarea salariilor de exemplu la bugetari sau în cazul pensiilor sunt într-o foarte măsură mişcorate pe baza variaţiei ratei de schimb şi a variaţiei preţurilor, a variaţiei pozitive a preţurilor. Degeaba ţi-au sărit salariile cu 8 procente, în condiţiile în care nu ai ce face cu ele, pentru că puterea de cumpărare scade. Şi aşa mai departe.
Doi: guvernul, practic, nu mai are bani şi încearcă să acopere foamea de bani pe care să îi arunce apoi în măsuri populiste tăind de acolo de unde investiţiile garantează locuri de muncă, unde garantează cât de cât un minim de colaj economic. Tăind investiţiile de exemplu pentru a acoperi aşteptări sociale imediate, în felul acesta ducem ţara la prăpăd. Iar trimestrul IV ne va arăta, pe baza datelor statistice agregate, că în urma secetei nu va exista preţ de larg consum care să nu fie săltat, să nu fie crescut cu zece până la 20 de procente.
Interviul continuă în pagina următoare >>