ELI, laserul care va resuscita cercetarea şi facultăţile de ştiinţe exacte

Cel mai mare laser din lume va aduce la Măgurele crema cercetării internaţionale în domeniul fizicii şi al ingineriei

Proiectul celui mai pu ternic laser, Extreme Light Infrastructure (ELI), este cu un pas mai aproape de realizare, după ce Traian Băsescu a făcut lobby la Bruxelles pentru accelerarea procedurilor de aprobare a finanţării. ELI este un proiect de aproximativ 300 de milioane de euro, din care 17% se asigură prin bugetul de stat, iar restul prin finanţare europeană. Laserul din România va avea funcţia unui accelerator de particule uriaş, cu aplicaţii în fizica nucleară, industria grea, medicină, electronică etc. "Pentru România, proiectul acesta este extrem de important, pentru că ne pun e pe harta mondială a cercetării şi ne oferă o vizibilitate extraordinară", spune Nicolae Victor Zamfir, director general al Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" şi coordonator al proiectului. Pentru şcoala românească, laserul de la Măgurele ar însemna salvarea facultăţilor de fizică, care de la an la an înmatriculează un număr tot mai mic de studenţi. "Am demarat deja, la Facultatea de Fizică a Universităţii din Bucureşti şi la cea a Universităţii de Vest din Timişoara, un sistem de cursuri despre tehnologii laser şi acceleratoare, şi încercăm să facem acelaşi lucru şi la Politehnica din Bucureşti. În felul acesta, îi vom atrage pe tineri spre masterate, apoi spre doctorate, unde să se pregătească pentru a putea contribui la proiectul de la Măgurele", mai spune Nicolae Zamfir. Angajări prin concurs internaţional Conform acestuia, până în 2015, prin ELI se vor crea peste 200 de locuri de muncă pentru cercetători, iar acestea se vor ocupa prin concurs internaţional. Sunt vizaţi doctoranzii şi cei care şi-au încheiat doctoratele în domenii precum fizica şi ingineria. Angajările vor începe chiar în acest an, după aprobarea finanţării, iar cu primii cercetători implicaţi în proiect se va pregăti partea experimentală, în colaborare cu alte laboratoare din lume. Primele demersuri pentru acest proiect au fost făcute în 2009, construcţia ar putea fi demarată chiar în acest an şi are ca termen de finalizare anul 2015. "Acest proiect, dacă va fi implementat aşa cum a fost gândit, va fi un lucru fără precedent pentru universităţile din România şi pentru comunitatea ştiinţifică. Un mare beneficiu va fi acela că va concentra resursele cercetarii româneşti, care actualmente sunt foarte fragmentate. Mai mult, va fi pentru prima dată când cei mai buni cercetători din lume vor veni în România", spune Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei. "Acest proiect e extrem de important pentru România, pentru că ne plasează pe harta mondială a cercetării." NICOLAE VICTOR ZAMFIR, director al Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară