Tragedia Basarabiei din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949. Ce s-a întâmplat atunci a rămas nepedepsit până azi

Cu exact 70 de ani în urmă, în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, începea al doilea val al deportărilor în Basarabia. Într-o singură noapte 35.000 de oameni au fost scoși din casele lor și trimiși în pustietățile imperiului societic.

Istoricii consemnează astfel operațiunea cu numele de cod IUG, ca efect al Hotărârii Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din URSS numărul 1290-47cc din data de 7 aprilie 1949.

Decizia aceasta se referea la ”deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foștilor moșieri, marilor comercianți, complicilor ocupanților germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliției germane și românești, membrilor partidelor politice, gardiștilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât și a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”.

Cei care au trăit acele vremuri și au scăpat au povestit urmașilor că în acea noapte foarte multe femei și foarte mulți copii au fost scoși din casele lor și puși pe lista deportaților. 

Spațiul Schengen. Măsură nouă impusă la granițe din 2005. Ce trebuie să știe românii

Legăturile lui Horațiu Potra cu serviciile secrete din Rusia. Afaceri cu arme și diamante

În total, nu mai puțin de 35.000 de oameni au luat calea Siberiei sau a Kazahstanului de Nord.

Faptul că regimul roșu a acționat mai ales pentru deportarea copiilor, o spun istoricii de la Chișinău, nu era întâmplător. Se dorea eliminarea pur și simplu a populației românești și, în general, a viitorului românilor între Prut și Nistru. 

”Genocidul la care au fost supuși oamenii din teritoriile fostei URSS - foametea organizată, deportările, epurările NKV-iste, din păcate, încă nu au fost condamnate de către un tribunal internațional. 

Nici clasa politică din Republica Moldova, de la independența declarată în 1991, nu a avut curajul să-și asume, unanim, istoria și să declare cu subiect și predicat că am fost ocupați de URSS în 1940, că am fost înfometați de URSS în 1946-1947, că am fost reocupați de URSS în 1944, că am fost deportați de URSS în 1941, 1949 și 1951. 

Atâta timp cât politicienii de la vârf din RM nu vor fi onești cu istoria și memoria strămoșilor, niciun raport Kroll nu va stăvili hoția, nesimțirea și lașitatea”, a scris pe pagina personală de socializare Ana Guțu, prim-vicepreședinte al Partidului Unității Naționale din Republica Moldova.