Camera Deputaților și Senatul se întrunesc astăzi, de la ora 14.00, în prima şedință a legislaturii 2024–2028. Președintele Klaus Iohannis a convocat senatorii și deputații în şedinţe distincte. Membrii cu cel mai mare număr de mandate vor conduce lucrările.

Camera Deputaților are în componență 312 membri, iar Senatul 134

În Camera Deputaților sunt 312 membri aleși pe liste de partid, precum și 19 membri ai minorităţilor naţionale.

Există 134 de membri ai partidelor politice în Senat.

PSD a obținut cele mai multe mandate de deputat, în total 86. Cu 63 de deputați, AUR este al doilea partid din Camera Deputaților, urmată de PNL cu 49 de deputați și USR cu 40 de deputați; SOS România – 28 de deputaţi; POT – 24  de deputaţi, UDMR – 22 de deputaţi.

Acestea includ 19 membri ai minorităților naționale: Ioana Grosaru - Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT,  Bogdan Alin Stoica - Asociaţia Liga Albanezilor din România, Ionel Stancu - Asociaţia Macedonenilor, Nicolae Păun - Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa”,  Silviu Feodor - Comunitatea Ruşilor Lipoveni,  Silviu Vexler - Federaţia Comunităţilor Evreieşti, Ştefan Bouda - Forumul Cehilor, Ovidiu Ganţ - Forumul Democrat al Germanilor, Varujan Pambuccian - Uniunea Armenilor, Gheorghe Nacov - Uniunea Bulgară din Banat, Giureci-Slobodan Ghera - Uniunea Croaţilor, Iulius Marian Firczak - Uniunea Culturală a Rutenilor, Varol Amet - Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani, Iusein Ibram - Uniunea Democrată Turcă, Adrian-Miroslav Merka - Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor, Dragoş-Gabriel Zisopol - Uniunea Elenă din România, Ghervazen Longher - Uniunea Polonezilor, Ognean Crîstici - Uniunea Sârbilor, Miroslav Nicolae Petreţchi - Uniunea Ucrainenilor.

Mandatele noului Senat sunt distribuite astfel: PSD – 36 de mandate, AUR – 28, PNL – 22, USR – 19, SOS România – 12, UDMR – 10, POT – 7 senatori.

Cum se aleg președinții Camerei Deputaților și a Senatului

Până la alegerea Biroului Permanent, Camera Deputaților este condusă de deputatul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare ca președinte senior, care este asistat de cei mai tineri patru deputați ca secretari.

În cazul în care doi sau mai mulți deputați au același număr de mandate parlamentare, cel mai în vârstă dintre aceștia va ocupa funcția de președinte al Camerei Deputaților.

O prevedere asemănătoare este aplicabilă și Senatului.

Comisia de validare a mandatelor este formată din 30 membri pentru Camera Deputaților și 15 membri pentru Senat

În prima sa şedință, Camera Deputaților alege o comisie formată din 30 de deputați pentru a valida mandatele. Această comisie reflectă configurația politică a Camerei Deputaților, conform structurii grupurilor parlamentare. Pe tot parcursul mandatului Camerei Deputaților, Comisia de validare continuă să funcționeze.

Comisia de validare a Senatului are 15 membri.

Compoziția Comisiei de validare este aprobată la ambele Camere cu votul majorității deputaților prezenți.

În cel mult patru zile de la înființare, Comisia de validare scrie un raport în care sunt nominalizați deputații pentru a valida, invalida sau, după caz, amâna mandatele.

Raportul include o justificare succintă pentru propunerea de invalidare sau amânare. În Senat, Comisia de validare scrie un raport care numără senatorii care doresc să valideze sau să invalideze mandatele, oferind și motive pentru propunerile de invalidare.

În cel mult cinci zile de la constituirea Comisiei de validare, Senatul și Camera Deputaților se întrunesc în şedinţe de drept separate pentru a discuta raportul acesteia. Raportul Comisiei de validare este prezentat plenului de către președintele acesteia.

Camera Deputaților este constituită legal după validarea a două treimi din mandatele deputaților și depunerea jurământului acestora, care este și valabil pentru senatorii.

Jurământul depus de deputați și senatori

După constituirea legală a Camerei Deputaților și a Senatului, fiecare deputat și senator depune jurământul de credință față de țară și popor în fața plenului Camerei din care face parte: „Jur credinţă patriei mele România;Jur să respect Constituţia şi legile ţării; Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României; Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor; Aşa să mă ajute Dumnezeu”.

Jurământul de credință poate fi depus și fără formula religioasă, care poate fi înlocuită cu următoarea formulă: „Jur cu onoare și conștiință, iar aceasta este o prefață a jurământului”.

Jurământul scris este rostit solemn și se semnează de fiecare deputat sau senator și se încredinţează președintelui Camerei.

Dreptul de invalidare a mandatului este aplicabil în cazul refuzului de a depune jurământul de credință, care este aprobat de plenul Camerei.

Cum este ales Biroul Permanent al Camerei Deputaților

Președintele și ceilalți membri ai Biroului permanent al Camerei Deputaților sunt aleși după constituirea legală a acesteia. În plus față de a fi membru al Biroului permanent al Camerei Deputaților, președintele Camerei Deputaților este și președintele acestuia.

În plus, Biroul permanent al Camerei Deputaților are patru vicepreședinţi, patru secretari și patru chestori.

Președintele este ales prin vot secret, folosind buletine de vot care conțin numele și prenumele tuturor candidaților propuși de grupurile parlamentare.

Fiecare grup parlamentar are permisiunea de a formula o singură propunere. Cu condiția respectării cvorumului legal, candidatul care a primit votul majorității deputaților prezenți este ales președinte al Camerei Deputaților.

Dacă niciun candidat nu a obținut votul majorității deputaților prezenți, se organizează un nou tur de scrutin. În acest caz, cei doi candidați care au primit cele mai multe voturi vor concura.

Configurația politică a Camerei Deputaților și acordurile liderilor grupurilor parlamentare determină ponderea pentru a alege vicepreşedinții, secretarii și chestorii Biroului permanent.

La începutul fiecărei sesiuni ordinare, grupurile parlamentare cărora le-au fost atribuite locurile de conducere sunt cele care propun vicepreședinții, secretarii și chestorii Camerei Deputaților.

Cum este ales Biroul Permanent al Senatului

Președintele Senatului și ceilalți membri ai Biroului permanent sunt aleși după constituirea legală a Senatului.

Președintele Senatului, patru vicepreședinți, patru secretari și patru chestori alcătuiesc Biroul permanent al Senatului. În plus, președintele Biroului permanent este președintele Senatului.

Apartenența politică a membrilor Biroului permanent, care include președintele Senatului, trebuie să fie conformă cu configurația politică care a fost stabilită în urma alegerilor.

Senatorul ales independent are dreptul de a se autopropune.

Prin vot secret, președintele Senatului este ales din buletine de vot în ordinea mărimii grupului parlamentar și a numele și prenumele candidaților propuși de liderii grupurilor parlamentare.

Fiecare grup parlamentar are permisiunea de a formula o singură propunere.

Candidatul care a primit votul majorității senatorilor prezenți în primul tur de scrutin este ales președinte al Senatului.

În cazul în care niciun candidat nu obține numărul necesar de voturi, se organizează un nou tur de scrutin în care participă primii doi candidați care au primit cel mai mare număr de voturi sau, după caz, toți candidații care s-au clasat pe primul loc, la egalitate de voturi, sau primul clasat și toți candidații care s-au clasat pe locul al doilea, la egalitate de voturi. Candidatul care a primit votul majorității senatorilor prezenți este ales președinte al Senatului.

O comisie formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar se ocupă de constatarea rezultatelor votului și de întocmirea procesului-verbal.

Președintele este ales pentru întreaga durată a mandatului Senatului

După alegerea președintelui, pentru fiecare sesiune legislativă, se stabilesc propuneri pentru celelalte funcții din Biroul permanent în conformitate cu configurația politică a Senatului rezultată din alegeri, prin negocieri între reprezentanții grupurilor parlamentare.

La începutul fiecărei sesiuni ordinare, numărul de reprezentanți în Biroul permanent al fiecărui grup parlamentar, inclusiv președintele Senatului, trebuie să fie proporțional cu ponderea numărului de senatori ai fiecărui grup față de numărul total de senatori.

Liderii grupurilor parlamentare respective anunță în plenul Senatului propunerile nominale pentru vicepreședinte, secretar și chestor. Lista candidaților pentru funcțiile Biroului permanent este în întregime supusă votului Senatului și este aprobată cu votul majorității senatorilor prezenți.

Organigrama Camerei Deputaților și a Senatului

- Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea. - Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului. - Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere. - Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune. - Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.

Mandatul senatorilor și deputaților

- După validarea alegerilor și depunerea jurământului, senatorii și deputații intră în exercițiul funcțiilor lor la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte. Legea organică stabilește jurământul.

- Calitatea de senator sau deputat încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese, la demisie, la pierderea drepturilor electorale, la incompatibilitate sau la deces.

Incompatibilități în Camera Deputaților și Senat

Nimeni nu poate fi senator și deputat în acelaşi timp.

- Exercitarea unei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al guvernului, este incompatibilă cu statutul de deputat sau de senator. - Legea organică stabilește alte incompatibilități.

Imunitatea parlamentară

-În timpul exercitării mandatului lor, senatorii și deputații nu pot fi traşi la răspundere legală pentru voturi sau pentru opiniile politice pe care le-au exprimat. - Senatorii și deputații pot fi urmăriţi și trimişi în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice pe care le-au exprimat în timpul exercitării mandatului lor.

Cu toate acestea, nu pot fi percheziţionați, reținuți sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte. Numai Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are autoritatea de a urmări și de a aduce în judecată pentru infracțiuni.

Înalta Curte de Casație și Justiție este singura instanță care are competența de a lua decizii.

Senatorii sau deputații pot fi reținuți și percheziţionați în cazuri de infracțiuni flagrante.

Președintele Camerei va fi informat prompt de reținerea și percheziția de către ministrul justiției. Camera sesizată va dispune imediat revocarea măsurii dacă constată că nu există nicio justificare pentru reținere.