Producția de medicamente din România a crescut ca valoare. Însă este încă departe de a acoperi nevoile pieței interne, care rămâne dependentă de importuri. Deși volumul s-a diminuat, veniturile realizate de principalii jucători din sectorul fabricării de produse și preparate farmaceutice s-au majorat.

Companile specializate în fabricarea de produse și preparate farmaceutice din România au înregistrat în 2023 o creștere a cifrei de afaceri. Valoare cumulată a ajuns la aproximativ 6,5 miliarde de lei. Majorarea este de aproape 16% față de anul precedent. În 2023, valoarea producției de medicamente a fost de 5,68 miliarde lei, conform datelor furnizate de platforma de AlertăCUI.

Producția internă este însă departe de a acoperi nevoile populației. Anul trecut, valoarea totală a vânzărilor de medicamente în România a atins aproape 30 de miliarde de lei. Ceea ce înseamnă de 4,6 ori mai mult decât cea a producției interne.

Deficitul comercial rămâne ridicat

În aceste condiții este explicabil de ce deficitul comercial de pe piața farma autohtonă se menține la un nivel ridicat. În primele patru luni din 2024, potrivit datelor INS, importurile de medicamente totalizaseră 2 miliarde de euro. Exporturile, deși crescuseră cu 71,3%, nu ajunseseră decât la 680 de milioane, adică au fost de trei ori mai mici. Diferența de aproape 1,4 miliarde de euro rezultată reprezintă aproape 15% din deficitul comercial al României. Situație care nu se regăsește pe alte piețe din Europa de Est. State precum Ungaria sau Polonia au reușit să ajungă la excedent.

Conform estimărilor Federaţiei Europene a Asociaţiilor şi Industriei Farmaceutice, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului țărilor producătoare de medicamente de pe continent. Mai precis, pe poziția 21 din 28. Primele zece locuri sunt dominate de statele din Vestul Europei. Elveția este pe prima poziție, cu o valoare a producției interne de medicamene de 59 de miliarde de euro.

China avansează rapid

Țările vestice grupează majoritatea companiilor gigant din această industrie, cu capacități avansate de cercetare și dezvoltare de produse farmaceutice inovatoare, care au o valoare net superioară mediei pieței. Cele mai mari douăzeci de companii din acest sector au o valoare de piață combinată de aproximativ 3,22 trilioane de euro și active în valoare totală de 1,71 trilioane de euro. Veniturile anuale generate sunt de peste 755 miliarde de euro și profituri de 167,2 miliarde de euro.

În urmă cu doi ani, industria farmaceutică europeană a investit 47 de miliarde de euro în cercetare și dezvoltare. Europa încearcă astfel să recupereze decalajul față de Statele Unite, care au dominat piața în ultimele două decenii.

În scenă au intrat însă și economiile emergente, precum China și Coreea de Sud. Care, prin ofertele avantajoase, contribuie la mutarea activităților de cercetare și producție farmaceutică pe piețe non-europene. În 2023, China a depășit Europa ca sursă a noilor substanțe active lansate pentru prima dată pe piața mondială. Chinezii au lansat 25 de substanțe noi față de 17 Europa, în timp ce SUA conduceau cu 28 dintr-un total de 90. După ce a pierdut titlul de cel mai inovator jucător în domeniul farma în 2000, Europa a ajuns acum pe locul al treilea în clasamentul dezvoltatorilor de noi substanțe active.

O industrie cu profitabilitate crescută

Revenind la situația de anul trecut din România, volumele de producție au scăzut, potrivit aprecierilor specialiștilor în domeniu. O veste bună însă este faptul că diminuarea nu a dus și la concedieri. Numărul angajaților din acest sector de activitate a rămas relativ identic, de aproximativ 9.600 de persoane.

De asemenea, cele peste 150 de companii care se ocupă cu fabricarea de medicamente în România au raportat anul trecut un profit net cumulat în creștere accelerată. Valoarea este cu 77,6% mai mare și a ajuns la aproximativ 1,7 miliarde de lei. Saltul a fost susținut, în principal, prin majorarea valorii produselor ieșite pe poarta unităților de producție.

Per total, veniturile înregistrate de producători în 2023 au fost de 6,91 miliarde de lei (aproximativ 1,4 miliarde de euro). Față de 6,18 miliarde de lei realizate în anul precedent.

Potrivit datelor financiare furnizate de platforma AlertăCUI, printre primele companii care activează în domeniul fabricării de medicamente în România, raportat la cifra de afaceri înregistrată anul trecut, se numără Terapia, Zentiva, Antibiotice, Sandoz și Rompharm.

Anul trecut, sectorul producătorilor farma a avut o evoluție ascendentă, care confirmă potențialul de creștere din acest domeniu. Actorii implicați afirmă însă că, pentru ca acesta să poată fi valorificat, sunt necesare măsuri de susținere din partea statului și chiar introducerea de facilități fiscale. Argumente pertinente dacă ținem cont de costurile pe care le presupune dezvoltarea acestui sector. Nu doar pe zona de producție, ci și pe cea de dezvoltare cercetare.

Lungul drum al medicamentelor către piață

Evoluția din România este în trend cu cea înregistrată la nivel internațional. Conform estimărilor companiei de analiză Grand View Research, dimensiunea pieței globale de producție farmaceutică a fost de aproximativ 475 de miliarde de euro. Ritmul de creștere anuală prevăzut este de 7,63% până în 2030. În intervalul respectiv, o evoluție mai rapidă o va înregistra nișa producției farmaceutice contractuale. Aceasta va avansa cu 9,7% pe an, valoarea preconizată pentru acest sector în 2024 fiind de 185,2 miliarde de euro.

În pofida progreselor tehnologice înregistrate și a adopției extinse a tehnologiilor AI în sectorul producției farmaceutice, cercetarea și dezvoltarea (R&D) de medicamente rămâne componenta cea mai costisitoare și îndelungată. De aceea, tot mai multe companii mici și mijlocii optează pentru externalizarea activităților de dezvoltare către organizații specializate. Externalizarea reprezintă o soluție de ținere sub control a costurilor R&D. Dar și a celor generate de cerințele și reglementările stricte în ceea ce privește calitatea produselor.

Pe de altă parte însă, numeroase provocări apar în procesul de dezvoltare preclinică de medicamente și de testare clinică. Acestea necesită transmiterea unor volume considerabile de date către organismele de reglementare din diverse țări. Ceea ce sporește durata de aprobare, care și așa este extrem de lungă. Potrivit estimărilor, durata medie necesară unui produs farmaceutic să ajungă pe piață este de 12-13 ani de la prima sinteză a noii substanțe active. Problema este însă complicată de faptul că doar una sau două din fiecare 10.000 de substanțe sintetizate în laboratoare reușește să parcurgă cu succes toate etapele de dezvoltare și aprobare necesare pentru a deveni medicamente care poate fi comercializat pee piață.

În acest context, nu este de mirare că România continuă să producă și exporte medicamente ieftine. Și să le importe pe cele scumpe.