Alegerile prezidențiale au provocat un șoc care se resimte și la nivelul economiei. România se împrumută la costuri mai mari, iar investitorii străini sunt îngrijorați de o eventuală victorie a lui Călin Georgescu.

Principala preocupare a autorităților este refinanţarea datoriei publice, de peste 50% din PIB, dar şi finanţarea deficitului bugetar. În acest context, o eventuală retragere a capitalului străin ar provoca un adevărat cutremur pe piaţa financiară locală.

Alegerile prezidențiale provoacă șoc pe piețele financiare

Investitorii sunt îngrijorați de ceea ce ar urma. După anunțarea rezultatelor la primul tur din alegerile prezidențiale, îngrijorările au început să crească inclusiv pe piața titulurilor de stat. Apar tot mai multe semne de întrebare legat de posibilitatearefinanţării datoriei publice a României, care a crescut la peste 50% din PIB.

Investitorii străini ar putea face un pas în spate, refuzând să finanțeze România, după ce primul tur din alegerile prezidențiale a fost ales un candidat cu o viziune anti-UE, anti-NATO şi simpatii legionare. În luna noiembrie 2024, de exemplu, plăţile scadente în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează aproximativ 650 milioane de euro.

România este dependentă de capitalurile străine, iar alegerile pot provoca cutremure grave. Acestea sunt necesare pentru rostogolirea datoriei publice și pentru finanţarea deficitului bugetar. Fără acestea datoria poate fi rostogolită doar prin crearea de excedente sau prin reducerea rezervelor valutare.

Investiţiile străine pe piaţa titlurilor de stat, în lei şi euro, erau la finalul lunii august 2024 de peste 91 miliarde de lei (18 mld. euro). Ponderea deţinerilor nerezidenţilor în totalul portofoliului de datorie publică ajunge la 23,7%. La final anului 2023 deţinerile străinilor urcaseră chiar până la un vârf record de 26,4% din datorie.

Costurile de împrumut au urcat

Piaţa financiară locală depinde de o eventuală retragere a capitalului străin. Astfel de mișcări apar, de regulă, în situații de risc, iar rezultatele la alegerile prezidențiale ar putea reprezenta o problemă. Mișcările de acest fel sunt periculoase mai ales dacă nu există alte intrări consistente de capital străin care să le echilibreze situația. Iar aici este vorba atât de investiții străine, cât și de intrări de fonduri europene substanţiale.

După surprizadin primul tur, costurile la care se împrumută România au urcat la maximul din 2023 încoace. Complicarea situaţiei politice poate duce la deteriorarea percepţiei de risc a României, cea mai mare din regiune. Indicele evidenţiază modul în care pieţele financiare internaţionale percep riscul de a finanţa România. Prima de risc a țării noastre este de aproape 200 de puncte. Ungaria, Polonia şi Cehia au prime de risc mai scăzute.

Îngrijorarea investitorilor ar putea provoca probleme și pe piața valutară, ducând la deprecierea leului. Potrivit specialiștilor, în cazul creșterii expunerii străinilor pe titluri româneşti, respectiv intrările de capitaluri, are loc o apreciere a monedei naționale. În cazul în care mișcările de capital sunt în sens invers, ne confruntăm cu o depreciere a leului în raport cu euro.

Alegerile pot influența dobânzile la credite

Finanţarea băncilor străine, de la centru, a fost înlocuită în ultimii ani cu banii românilor economisiţi. În prezent se constată că sumele economisite de populație și companii se ridică la peste 600 miliarde de lei. Valoarea depozitelor este cu circa 200 miliarde de lei mai mare decât soldul creditului privat, de circa 400 mld. lei.

Raportul credite/depozite era, după primele luni ale anului, de circa 67,3%, peste nivelul din 2023, de 68,7%. Privind retrospectiv, în perioada 2007-2013 raportul dintre credite şi depozite depăşea 100%, iar din 2014 a scăzut de la an la an. Băncile străine şi-au redus expunerile timp de mai mulţi ani, în timp ce statul s-a împrumutat prin emisiunile de euroobligaţiuni de la investitori din toată lumea, mulţi fără afaceri în România.

În condiţiile în care sprijinul băncilor mamă a devenit tot mai firav, în contextul crizei din 2008/2029, filialele autohtone au apelat la re­sur­sele lo­cale. Astfel, ieşirile de capital străin din sectorul bancar românesc au totalizat 17 miliarde de euro între 2009 şi 2021. Comparativ, între 2004 şi 2008, au fost intrări mari de capital străin în sectorul bancar românesc, de circa 23 mld. euro, adică o majorare de 7 ori.

Timp de mai mulţi ani, creditarea în valută a fost pe un trend descendent. Aceasta deoarece costurile împrumuturilor în lei s-a apropiat de dobânzile la cele în valută. Iar clienții au preferat să nu-și mai asume și riscul valutar. O eventuală retragere dezordonată a finanțărilor bancare ar putea avea consecințe grave. România nu a experimentat un astfel de fenomen care ar putea fi posibil dacă alegerile vor fi câștigate de Călin Georgescu.