52 de legi pentru o economie mai puternică: Gabriela Horga candidează pentru Senat

52 de legi pentru o economie mai puternică: Gabriela Horga candidează pentru SenatGabriela Horga / sursa foto: arhiva candidatei

Candidat la Senat din partea PNL Giurgiu, Gabriela Horga, este un tânăr politician care și-a concentrat eforturile în ultimii ani pe susținerea mediului de afaceri, încurajarea investițiilor și îmbunătățirea vieții românilor. 52 dintre proiectele inițiate de ea în calitate de deputat sunt astăzi legi în vigoare și au un impact semnificativ asupra economiei românești.

Gabriela Horga, o carieră de excepție

Unul dintre puținii parlamentari cu un bilanț de mandat deloc modest este Gabriela Horga, cadru didactic la ASE, doctor în economie, fost secretar de stat la Cancelaria Prim-ministrului și fost vicepreședinte al Autorității pentru Supraveghere Financiară. O regăsim acum în deschiderea listei pentru Senat din partea PNL Giurgiu, filială pe care a reprezentat-o și în Camera Deputaților.

Într-un interviu acordat recent EVZ, Horga a vorbit despre proiectele sale devenite astăzi legi, dar și despre prioritățile viitorului mandat.

Cele mai multe dintre cele 52 de legi intrate în vigoare pe care fosta deputată și-a pus semnătura reglementează domeniul economic.

Importanța sprijinirii antreprenorilor români

Gabriela Horga subliniază importanța sprijinirii antreprenorilor români, mai ales în perioadele de criză care parcă sunt tot mai dese în ultimele decenii.

„Am obținut votul Parlamentului pentru prelungirea programelor de susținere a IMM-urilor și protejarea locurilor de muncă la care am lucrat în calitate de secretar de stat în Guvernul liberal. Programele IMM Invest și Agro IMM Invest au fost extinse, iar accesul firmelor la IMM Factor a fost îmbunătățit prin mai multe amendamente pe care le-am depus”, a declarat Gabriela Horga. De aceste programe au beneficiat zeci de mii de IMM-uri.

O altă prioritate a domniei sale a fost simplificarea fiscalității și încurajarea investițiilor. „Am inițiat legi care au dus la scăderea impozitelor și la simplificarea procedurilor birocratice, creând astfel un mediu de afaceri mai atractiv pentru investitori”, a adăugat Horga.

Incluziunea financiară, printre prioritățile Gabrielei Horga

Un accent deosebit a fost pus pe incluziunea financiară și pe educația financiară a cetățenilor. Prin legile inițiate, românii au posibilitatea de a-și administra mai bine banii, de a investi și de a-și asigura un viitor financiar mai bun. „Am promovat o lege prin care cetățenii pot primi salariile, pensiile sau ajutoarele sociale în numerar sau prin mijloace de plată fără numerar, fără a plăti comisioane. Aceasta este o măsură importantă pentru a-i ajuta pe oameni să economisească și să își planifice mai bine viitorul”, a explicat liberala.

Un alt proiect de care este mândră este cel potrivit căruia instituțiile publice din România nu mai pot solicita dosar cu șină, copii după acte emise de alte instituții sau pagini xeroxate contra cost.

Lege pentru micii investitori pe piața de capital

„Am inițiat legea care încurajează micii investitori pe piața de capital, reducând impozitul pe câștiguri la 1% pentru dețineri mai mari de un an și la 3% pentru cele mai mici, față de 10% anterior. Legea, în vigoare din 1 ianuarie 2023, a dus la creșterea numărului de investitori în fondurile de investiții cu 300.000 de la adoptare și până în prezent. Numărul investitorilor a ajuns la 827.000, sunt oameni care astăzi își protejează economiile. Sper ca la anul să atingem pragul de un milion de investitori care își protejează economiile prin investiții”, a mai spus Gabriela Horga.

Un alt proiect propus și votat în prima cameră sesizată prevede ca dividendele încasate de fondurile de pensii private și facultative să nu mai fie supuse impozitului pe dividende. Dacă propunerea ar fi adoptată, ar fi bani în plus pentru 8,2 milioane de viitori pensionari. Horga susține că va relua demersurile în viitorul mandat pentru a primi votul final pe acest proiect extrem de benefic.

În plus, legea care reduce impozitul pe câștigurile din investiții, încurajând astfel economisirea și investițiile a fost și ea primită cu aplauze de mediul economic.

Și în domeniul turismului, candidata PNL a avut inițiative, astfel că organizatorii de evenimente, conferințe și expoziții au beneficiat de schema de ajutor de stat pentru compensarea pierderilor în HoReCa și turism.

Proiecte pentru Giurgiu

În ultimii patru ani, județul Giurgiu a cunoscut o dezvoltare fără precedent, datorită unei colaborări fructuoase între administrația centrală și cea locală. Gabriela Horga a jucat un rol esențial în atragerea de fonduri europene și guvernamentale pentru implementarea unor proiecte de infrastructură, educație și sănătate.

„Am colaborat strâns cu administrația locală liberală din Giurgiu pentru a obține finanțare pentru proiecte esențiale pentru dezvoltarea județului. În doar patru ani, am reușit să aducem peste un miliard de euro în Giurgiu, o sumă record care va schimba în bine viața cetățenilor”, a declarat Horga.

Proiectele finanțate se referă la modernizarea infrastructurii rutiere și a celorlalte utilități, construirea de școli și spitale noi, precum și la implementarea de programe sociale. Linia de tren directă București-Giurgiu a fost redeschisă după 19 ani, ca urmare a demersurilor echipei PNL pe lângă autoritățile centrale. Administrația liberală a obținut fonduri UE pentru un campus dual în Giurgiu și pentru realizarea unor secții noi de oncologie și neurologie la Spitalul Județean Giurgiu.

Județul Giurgiu, pus pe harta investițiilor

O parte semnificativă a fondurilor a fost alocată prin programul Anghel Saligny, o inițiativă a Partidului Național Liberal care vizează dezvoltarea infrastructurii la nivel local.

„Județul Giurgiu a fost pus pentru prima dată în mulți ani pe harta investițiilor naționale și regionale. Proiectele în curs de implementare sau care vor fi demarate în următorii ani vor avea un impact major asupra calității vieții cetățenilor”, a adăugat candidata liberală.

Această colaborare între guvernare și administrația locală reprezintă un model de bună practică și demonstrează că, prin muncă în echipă și prin atragerea de fonduri europene și guvernamentale, se pot obține rezultate concrete pentru dezvoltarea unei regiuni.

CMF 11240002