Bruxelles, 7 noiembrie – Uniunea Europeană se află într-un moment crucial, odată cu deschiderea discuțiilor de aderare pentru țări precum Ucraina și Moldova.

Marta Kos, candidată desemnată pentru funcția de comisar european, a abordat cu fermitate și sinceritate problemele complexe care stau în calea extinderii Uniunii, în cadrul audierii sale recente. Extinderea UE este un proces delicat, influențat de diverse provocări politice și economice, iar Kos a subliniat că aderarea viitoare a acestor națiuni va depinde de respectarea valorilor europene și de aplicarea principiilor democratice.

Kos, o susținătoare a integrității și a procesului de aderare, a avertizat că „nu pot exista compromisuri între calitate și viteză,” transmițând astfel un mesaj clar celor care speră la o integrare cât mai rapidă a Ucrainei și Moldovei.

„Vom accepta noi state membre doar dacă îmbrățișează activ valorile, democrația și statul de drept”, a declarat Kos, indicând că orice „scurtături” sunt excluse din strategia sa de extindere.

Vine iarna. Zonele care vor fi acoprerite de nămeți

Ce pun la cale Dan Barna și Liviu Moșteanu. Ipostaze inedite cu cei doi politicieni. Video

Cine stă la coadă pentru aderare?

În prezent, UE numără 27 de state membre, în timp ce alte 10 țări așteaptă să fie integrate, aflate la diverse etape ale procesului de aderare. Printre acestea se numără Bosnia și Herțegovina, Georgia, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia de Nord, dar și Turcia, al cărei proces de negociere a fost suspendat în 2019. De asemenea, Kosovo a aplicat pentru statutul de candidat în 2022, deși cinci state europene încă nu îi recunosc suveranitatea.

În cadrul audierii sale, Kos a făcut o analogie între extinderea UE și o cursă de maraton, în care fiecare pas trebuie făcut cu responsabilitate și în conformitate cu standardele europene. Totuși, ea a precizat că finalizarea negocierilor cu Muntenegru ar putea avea loc până la sfârșitul lui 2026, iar cu Albania până în 2027.

Provocările din calea extinderii și impactul pe scena politică

Printre dificultățile care stau în fața aderării Ucrainei se află politica agricolă a Uniunii, o problemă sensibilă pentru statele membre. Ucraina, cu cea mai mare suprafață agricolă din Europa, deținută în mare parte de oligarhi, ar putea perturba piețele UE, aducând cereale ieftine, o situație care ar afecta fermierii europeni. Marta Kos a recunoscut complexitatea acestui aspect și a subliniat că „este esențial să se protejeze interesele fermierilor din Europa înainte de a discuta despre aderarea Ucrainei.”

În ceea ce privește durata procesului de negociere pentru aderarea Ucrainei, Kos a rămas rezervată, menționând că nu poate estima un termen exact, dar a subliniat că „Europa trebuie să își finalizeze reformele interne înainte de a putea primi noi membri.” În mod similar, ea a evidențiat tranziția îndelungată a Poloniei pe piața europeană, indicând că o abordare similară ar putea fi necesară și în cazul Ucrainei.

Dosarele sensibile și trecutul lui Kos

Audierile lui Kos au fost marcate de controverse și întrebări referitoare la trecutul său, mai precis la acuzațiile că ar fi colaborat cu serviciile secrete iugoslave, informații pe care Kos le-a calificat drept „dezinformări”. Deși a recunoscut că numele ei a apărut pe o listă de informatori, ea a insistat că nu a avut niciodată o legătură cu acele servicii. Această suspiciune, a explicat Kos, a fost o sursă de frustrări, însă ea a subliniat că „integritatea este fundamentală pentru viața mea.”

O altă temă importantă în discuție a fost acordul controversat dintre Italia și Albania privind prelucrarea cererilor de azil în centre offshore, un subiect ce a suscitat reacții variate în Parlamentul European. Kos a declarat că „acesta este un acord bilateral, nu un proiect UE,” însă a recunoscut că această colaborare ar putea oferi lecții valoroase pentru gestionarea migrației, subliniind importanța respectării valorilor europene în orice abordare pe această temă.

Speranțe și perspective europene pentru țările candidate

La finalul audierii, Marta Kos a reamintit rolul Europei ca bastion al păcii și al valorilor democratice, menționând că „Europa susține Ucraina nu din teamă sau nevoie, ci dintr-un sentiment profund de destin comun.” Pacea, a spus ea, este fragilă și trebuie protejată activ, iar în fața amenințărilor externe, UE trebuie să rămână unită și consecventă în valorile sale.

„Sprijinul pentru Ucraina este o dovadă că valorile democrației și păcii sunt angajamente pe care le vom respecta,” a concluzionat Kos, subliniind că extinderea UE trebuie să fie un proces responsabil, care să asigure stabilitate și să consolideze fundamentul păcii europene.