Crima care a șocat Japonia și China a stârnit un conflict diplomatic. Guvernul japonez a declarat că crede că ceea ce s-a întâmplat a fost motivat de xenofobie, ministrul de externe al țării dând vina pe atac pe postările „malefice și anti-japoneze” de pe rețelele sociale.

Un băiat japonez asasinat în fața scolii a dus la conflict

Într-o dimineață de marți din septembrie, un băiat de 10 ani se apropia de porțile unei școli japoneze din Shenzhen, în sudul Chinei, când un străin s-a apropiat și l-a înjunghiat. Acesta a murit din cauza rănilor sale.

Comentatorii online au observat că uciderea a avut loc într-o dată politică sensibilă, 18 septembrie, care marchează aniversarea unui incident ce a dus la ocupația japoneză a Manchuriei în China la începutul anilor 1930.

Conflictul ar putea fi rezultatul naționalismului online

Pentru unii, ceea ce s-a întâmplat este un semn al naționalismului online, manifestându-se în ultimii ani ca o retorică anti-străini în creștere, care se revarsă în lumea reală.

De ani de zile, postările legate de evenimentele din Al Doilea Război Mondial s-au proliferat pe internetul chinezesc, conflictul cu Japonia din timpul războiului rămânând un subiect sensibil pentru naționaliști de ambele părți.

În China, atrocitățile din timpul războiului comise de Japonia au fost de mult timp un punct sensibil, deoarece Beijingul susține că Tokyo nu și-a cerut niciodată pe deplin scuze.

Postările online xenofobe necontrolate de guvernul de la Beinjing

Postările online fac parte dintr-un fenomen mai larg, care cuprinde atât xenofobia, cât și atacurile asupra cetățenilor chinezi pentru că sunt nepatriotici. Un argument al analiștilor este că acest naționalism digital a fost lăsat în mare parte necontrolat de guvernul chinez, iar patriotismul online a stârnit flăcările sentimentelor anti-străine, precum și acuzații împotriva figurilor chineze.

Unii cetățeni se întreabă dacă aceasta a mers prea departe. Au denumit atacurile online, „Revoluția Culturală 2.0” și  este cea mai recentă dintr-o serie de acțiuni care asigură puritatea ideologică. Între anii 1960-1970, sute de mii de oameni au murit în purgatoriile adesea conduse de milițiile de tineret cunoscute sub numele de Garda Roșie.

Conflict dus între membrii familiilor și vecinii

Într-un eseu recent, autorul și profesorul universitar Zhang Sheng a remarcat că „în trecut oamenii convocau Garda Roșie, acum oamenii convocă «rozăcuții»”, un nume popular pentru armata virtuală a naționaliștilor online.

În mod similar, autorul și laureatul Premiului Nobel pentru Literatură Mo Yan a fost acuzat de un blogger naționalist că „înfrumusețează” soldații japonezi și că este nepatriotic în lucrările sale, acesta din urmă dându-l în judecată pe scriitor pentru insulta adusă Chinei.

Patriotismul din on-line, stârnește îngrijorări

Aceste măsuri au stârnit îngrijorări profunde. Hu Xijin, fostul editor al ziarului de stat Global Times, a avertizat că atacurile naționaliste asupra creatorilor precum Mo Yan ar putea avea un efect descurajant.

Și intelectualul liberal deschis Yu Jianrong a spus că înjunghierile recente ale străinilor au fost alimentate de „tendințe populiste periculoase, care merită toată vigilența noastră”.

Chiar și mass-media de stat i-a acuzat pe naționaliștii online că „fac din patriotism o afacere”. Un comentariu al purtătorului de cuvânt al PCC, People’s Daily, a spus că cei care „stârnesc opinia publică și pun paie pe foc pentru a… câștiga trafic și a obține câștiguri personale, ar trebui să fie pedepsiți sever”.

Partidul de guvernământ a avut un rol în a alimenta conflictul

„Patriotismul susținut de stat” și avertizările constante ale Beijingului cu privire la influența străină au contribuit la „naționalismul intens” pe care îl vedem astăzi, spune Rose Luqiu, profesor asociat la școala de comunicare a Universității Baptiste din Hong Kong. Ceea ce a agravat-o, spune ea, este riscul legal de a fi considerată nepatriotică.

Guvernul chinez a criminalizat acum „distorsionarea și denigrarea (eroilor și martirilor)”, acest lucru a fost folosit în procesul împotriva autorului Mo Yan. A adoptat, de asemenea, o lege împotriva spionajului și a lansat o campanie care încurajează publicul să raporteze activitățile suspecte ale străinilor.

Pentru a-și legitima conducerea, a intensificat eforturile de a întări patriotismul în școli, unde de la o vârstă fragedă copiii chinezi sunt învățați să iubească nu doar țara lor, ci și PCC.

Sentimentul sinofob al occidentului crează sentimente de discriminare

Între timp, o creștere globală a sentimentului sinofob în timpul pandemiei de Covid și o suspiciune tot mai mare față de China în Occident din cauza tensiunilor comerciale au alimentat un sentiment printre unii chinezi că țara lor este discriminată în mod injust de străini.

Economia în declin a Chinei și o răspândire a malaziei sociale au jucat, de asemenea, un rol. „Mulți oameni din China se confruntă cu grave îngrijorări sociale și economice.” Inflația, crizele locuințelor, șomajul în rândul tinerilor și pensiile evaporate cauzează toate anxietăți. Naționalismul este un cadru ușor accesibil și extrem de potent pentru a exprima acele frustrări,” spune Florian Schneider, expert în naționalismul chinezesc online la Universitatea Leiden.

Influencerii naționaliști se îmbogățesc pe spatele urmăritorilor

Toți acești factori au dus la faptul că bloggerii naționaliști au devenit o prezență proeminentă pe internetul chinez în ultimii ani. Influencerii bine cunoscuți pot aduna milioane de urmăritori și pot câștiga potențial venituri din trafic, prin promovarea de conținut patriotic care laudă virtuțile Chinei și ale PCC, în timp ce denunță dușmanii lor.

Deși adesea acționează în numele fervenței revoluționare de stânga, comportamentul lor este de fapt mai asemănător cu cel al extremei drepte întâlnite în alte țări, care conduc la conflict și mișcări xenofobe, spune profesorul Schneider pentru BBC.

Ca „populiști care încearcă să facă din nou China mare”, ei „nutresc speranțe de a readuce societatea la o glorie imaginară anterioară și văd toate formele de elite și puteri străine ca obstacole în calea acestui scop”.

Platformele chinezești de socializare încearcă să mențină echilibru

În iulie, au renunțat în liniște la un amendament controversat la o lege a securității naționale după un protest public. Ei au recunoscut că o interdicție propusă privind „rănirea sentimentelor poporului chinez” ar putea „încălca drepturile legitime și viața normală a publicului”.

Platformele de socializare chinezești au încercat să controleze naționaliștii online prin suspendarea periodică a conturilor lor.

Influențatorii naționaliști bine cunoscuți Sima Nan și Guyanmuchan au fost cenzurați fără avertisment. La fel a fost și bloggerul care a încercat să-l dea în judecată pe Mo Yan, a cărui plângere a fost de asemenea respinsă de instanțe.

Un vlogger, care a devenit cunoscut anul acesta după ce a postat un videoclip în care acuza un mall de punerea unor decorațiuni care semănau cu steagul japonez, a fost de asemenea oprit. Un comentariu tăios al mass-media de stat a denunțat videoclipul său ca fiind „un raport malițios care profită de traficul online al patriotismului”.

Bloggerii naționaliști au o libertate mare de exprimare împotriva japonezilor

Cu toate acestea, autoritățile par să aibă o influență slabă asupra naționaliștilor online.

În timp ce disidenții sunt rapid reduși la tăcere sau, în unele cazuri, arestați în numele stabilității sociale, bloggerii naționaliști sunt lăsați cu o libertate mai mare, în ciuda retoricii lor uneori inflamatorii. Mass-media de stat a amplificat chiar aceste voci prin republicarea conținutului lor.

BBC a cerut guvernului chinez un răspuns cu privire la motivul conflictului pentru care conținutul naționalist nu pare să fie cenzurat pe rețelele sociale la fel de mult ca alte conținuturi considerate sensibile.

Republica Chineză consideră naționalismul online ca pe o supapă de siguranță

Acest lucru ar putea fi datorat faptului că statul consideră naționalismul online ca o supapă de siguranță utilă pentru a „dissipa disidența într-un mod care nu subminează autoritatea sa”, în special în perioada actualelor sale probleme economice, unde „societatea are cu adevărat nevoie de o cale de a-și exprima frustrările”, spune Dr. Luqiu.

Poate părea riscant, dar Beijingul a reușit să zdrobească cu succes provocările serioase la adresa autorității sale în ultimii ani, cum ar fi mișcarea pro-democrație din Hong Kong din 2019 și protestele White Paper din 2022 împotriva politicilor dure de zero-Covid.