Impozitul pe case și apartamente va fi de trei ori mai mare. Măsura ar fi trebuit aplicată peste doar două luni, adică de la 1 ianuarie 2025. Dar, deocamdată, românii au primit un an de răgaz, după ce Guvernul a decis amânarea aplicării noului sistem de impozitare pe proprietate.

Totuși, pe fondul imensului deficit bugetar, creșterea impozitelor pe proprietățile imobiliare, fie acestea apartamente sau case, este inevitabilă. Așa că am încercat să aflăm cât și cum vor crește aceste taxe.

Cota de impozitare pe proprietate va fi mult mai mare

Începând cu 2026, potrivit noilor reglementări, calculul impozitului pe clădiri va suferi modificări importante. Cota de impozitare va fi de minimum 0,1% pentru toate clădirile rezidențiale, indiferent dacă proprietarul este persoană fizică sau juridică. Spre deosebire de sistemul anterior, impozitul va fi aplicat pe baza valorii clădirilor rezidențiale, anexelor și suprafețelor de teren acoperite de aceste clădiri, așa cum sunt stabilite în studiile de piață cunoscute sub denumirea de "grile notariale."

Pentru 2025, însă, persoanele fizice vor continua să plătească impozitul pe clădirile rezidențiale conform reglementărilor actuale. Acestea prevăd aplicarea unei cote între 0,08% și 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii. Valoarea impozabilă se calculează în funcție de suprafața construită desfășurată a clădirii, înmulțită cu valoarea specificată într-un tabel din Codul fiscal (articolul 457). De asemenea, valoarea impozabilă este ajustată în funcție de rangul localității și de zona în care este amplasată clădirea.

Sistemul impozitării pentru clădirile nerezidențiale și clădirile mixte deținute de persoane fizice rămâne neschimbat. Se menține metodologia de calcul și ajustare a valorii impozabile în funcție de suprafață și alte criterii stabilite în Codul fiscal.

Conform estimărilor specialiștilor, un apartament cu 2 camere, de 50 mp, construit într-un bloc nou are o valoare medie de 150.000 de euro. Aplicând cota minimă de impozitare de 0,1%, impozitul anual pentru această proprietate va fi de 150 euro, echivalentul a aproximativ 750 de lei. Aceasta reprezintă o creștere de aproape trei ori față de impozitul actual.

Proprietarii de imobile scumpe vor resimți cel mai mult această reformă. De exemplu, pentru o vilă situată în centrul Capitalei, cu o valoare de 4 milioane de euro, impozitul anual ar putea ajunge la 4.000 de euro, adică 20.000 de lei.

Impactul asupra persoanelor juridice

Impozitarea infrastructurii industriale și miniere este un alt aspect important al reformei. Cota minimă de impozitare va fi în cazul persoanelor juridice de 0,5%

Guvernul va evalua și posibilitatea de a introduce cote de impozitare diferențiate pentru industrie și minerit, în funcție de valoarea contabilă a activelor și de specificul industriei. În alte țări, infrastructurile industriale și miniere sunt deja supuse unor regimuri fiscale speciale, iar România ar putea adopta practici similare pentru a atrage investiții și pentru a stimula dezvoltarea economică.

De asemenea, se discută despre reducerea numărului de excepții de la plata impozitului, cu scopul de a crește baza de impozitare. Un aspect important al reformei va fi crearea unui cadastru centralizat, care să combine registrele funciare și informațiile despre clădiri într-o singură bază de date națională.

Necesitatea modernizării și adaptării impozitului pe proprietate

Impozitul pe proprietate în România este în continuare calculat pe baza unor criterii învechite. Evaluarea se face pe baza dreptului de proprietate și a suprafeței, cu o rată de impozitare de 0,1% pentru persoanele fizice. Persoanele juridice generează restul veniturilor din acest impozit, cu o rată de impozitare variind între 0,25% și 1,5%, în funcție de valoarea contabilă a proprietăților.

O problemă semnificativă este lipsa unui cadastru național complet și a unui registru funciar unificat. Doar 15% din totalul proprietăților sunt înregistrate corect, ceea ce afectează conformarea la plata impozitelor. În plus, rata de conformare pentru plata impozitelor locale este estimată între 50% și 75%, un procent ce ar putea crește odată cu îmbunătățirea sistemului de administrare fiscală.

Reforma planificată va aduce modificări semnificative în structura și modul de aplicare a impozitului pe proprietate. Guvernul intenționează să introducă un sistem de impozitare mai echitabil, flexibil și modern, bazat pe valoarea de piață a proprietăților. Printre măsurile avute în vedere se numără ajustarea periodică a bazelor de impozitare pentru a reflecta fluctuațiile pieței și inflația, precum și simplificarea proceselor administrative.

Prorogarea întrării în vigoare pentru noul sistem de impozitare pe proprietate

Executivul a aprobat miercuri amânarea intrării în vigoare a noilor dispoziții referitoare la impozitul pe clădiri și terenuri. Acestea ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2025, dar noul termen este acum 1 ianuarie 2026. Guvernul a luat această decizie pentru a oferi mai mult timp autorităților să pregătească implementarea reformei fiscale, care ar trebui să aducă mai mulți bani la buget.

Conform calculelor specialiștilor, impozitul asupra proprietăților ar putea aduce autorităților fiscale un surplus de venituri de circa 1% din PIB, dacă ar urca la nivelul mediu din UE.

„Conform statisticilor oficiale, taxele de proprietate la nivelul UE, în 2022, au reprezentat în jur de 2,7% din total taxe colectate, când în România acest procent este de numai 0,4%, chiar și acest nivel fiind în scădere față de procentul de 0,9% colectat între 2013- 2015!”, arăta într-o analiză Alex Milcev, Partener și al Liderul departamentului de Asistență fiscală și juridică, la EY România.

Reforma impozitului pe proprietate face parte din angajamentele României asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a fost elaborată în colaborare cu instituții internaționale precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI).

Noua structură de implementare a sistemului de impozitare pe proprietate

Pentru a sprijini procesul de reformă, Ministerul Finanțelor va înființa o structură de specialitate. Aceasta va avea rolul de a coordona implementarea reformei impozitului pe proprietate și va acționa conform recomandărilor Băncii Mondiale și FMI. De asemenea, va fi responsabilă pentru supravegherea procesului de modernizare a sistemului de impozitare, bazându-se pe experiențele și practicile din alte țări europene și membre OCDE.

Impozitul pe proprietate a reprezentat dintotdeauna o provocare în România. Cu doar 0,4% din PIB generat din acest tip de impozit, România se situează mult sub media europeană de 2,1% în 2021. În ceea ce privește impozitele recurente pe bunurile imobile, acestea aduc doar 0,7% din PIB, comparativ cu media de 1,3% în UE-27.

România este caracterizată de un procent ridicat de proprietari de locuințe – aproximativ 90% din populație, comparativ cu media europeană de 70%. Cu toate acestea, veniturile generate din impozitarea proprietăților sunt considerabil mai mici, o parte importantă a acestui decalaj fiind atribuită lipsei unui sistem eficient de evaluare și înregistrare a proprietăților.

„Doar 27% din impozitele recurente pe bunuri imobile sunt generate de „persoanele fizice”, folosindu-se o evaluare pe baza „dreptului de proprietate şi a suprafeţei”, cu o rată de impozitare de 0,1%. Persoanele juridice generează restul de 68%, cota impozitul pe clădiri variind între 0,25% - 1,5%, în funcţie de valoarea contabilă a proprietăţii. În plus, în prezent impozitul pe teren nu este folosit suficient ca sursă de impozitare”, arăta un raport al Băncii Mondiale realizat pentru a ghida autoritățile române în implementarea de reforme în domeniu.