Confruntată cu presiuni în problema migrației, UE încearcă să accelereze. Ursula von der Leyen promite o acțiune rapidă, dar rămâne vagă. Donald Tusk ridică tonul, gata să acționeze singur dacă va fi necesar.

Problema migrației, arzătoare pentru UE

Cu două zile înainte de un Consiliu European tensionat, Ursula von der Leyen încearcă să calmeze lucrurile. Într-o scrisoare trimisă luni seara, 14 octombrie, celor 27 de șefi de stat și de guvern, președinta Comisiei Europene propune accelerarea implementării pactului privind azilul și migrația, adoptat în aprilie.

Presiunea a crescut de la Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne) de joia trecută. Dar cea mai mare presiune a venit sâmbătă din Polonia, când Donald Tusk a cerut "suspendarea temporară a dreptului la azil".

Din noiembrie 2021, țara se confruntă cu treceri ilegale orchestrate de vecinul său belarus care trimite migranți recrutați în Est în Polonia. O „instrumentalizare” a fenomenului migrator care este intolerabilă, potrivit prim-ministrului polonez.

Franța, la rândul ei, anunță o nouă lege privind imigrația, în timp ce decretele de punere în aplicare ale ultimei nu au fost încă publicate toate.

Polonia, pe metereze în problema migrației

Primele răspunsuri îmbârligate din partea Comisiei, în timpul briefing-ului de presă de luni de la prânz, în mod evident, nu l-au convins pe Donald Tusk.

Acesta din urmă a reacționat rapid pe Twitter: „Este dreptul și datoria noastră să protejăm granițele poloneze și europene. Siguranța lor nu va fi negociată. Cu nimeni. Este o sarcină care trebuie îndeplinită. Și guvernul meu va îndeplini această sarcină”.

Un mesaj care sună ca un avertisment pentru Bruxelles, dar și pentru partenerii săi europeni dacă se întâmplă ca anumite suflete miloase să strâmbe din nas. Printre aceștia, șeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, singurul care persistă să aibă o privire umanitară asupra migrației.

„Noi, spaniolii, suntem fiii imigrației, nu vom fi părinții xenofobiei”, a spus el pe 9 octombrie, în fața deputaților țării sale.

În scrisoarea ei către cei 27, Ursula von der Leyen se face ecoul temerilor lui Tusk. Ea arată cu degetul spre Rusia și Belarus, acuzate că „exercită presiuni asupra frontierei externe a UE prin instrumentalizarea migranților”.

Pentru a face față acestui „război hibrid”, ea a anunțat crearea unui grup special, condus de viitorul comisar pentru afaceri interne și migrație, austriacul Magnus Brunner (care va fi audiat pe 5 noiembrie de Parlamentul European).

Fluxuri migratorii în mișcare

Această inițiativă face parte dintr-un peisaj migrator contrastant. Îmbunătățirile sunt vizibile. Potrivit cifrelor Frontex, detectările de treceri ilegale pe ruta Balcanilor de Vest au scăzut cu 77% în primele opt luni ale anului 2024, la 14.669, însă amenințarea persistă în Est.

Pe ruta Mediteranei Centrale (Italia), sosirile ilegale au scăzut cu 64% în primele opt luni ale anului 2024, la 41.250. Ursula von der Leyen atribuie acest declin intensificării operațiunilor de management al migrației și luptei împotriva traficului desfășurate de autoritățile libiene și tunisiene.

Un alt punct pozitiv: întoarcerile voluntare asistate din țările nord-africane în țările de origine subsahariane au crescut de la 5.000 în 2020 la peste 17.700 la sfârșitul lunii august 2024.

Dar nu toți indicatorii sunt pozitivi. Sosirile în Insulele Canare au crescut cu 123% față de aceeași perioadă a anului trecut, depășind 25.500. Iar în estul Mediteranei, traversările ilegale către Grecia și Cipru au crescut cu 39%, până la 37.163. Pe scurt, fluxurile se deplasează spre Canare si Grecia.

Problema migrației și complicaţia întoarcerilor

Dacă a fost nevoie de opt ani pentru a finaliza pactul privind migrația, cât va dura pentru a-l pune în aplicare? Ursula von der Leyen promite să accelereze implementarea pactului, fără însă a preciza un calendar concret.

Menționează vag „gestionarea mai eficientă” a sistemelor de înregistrare și primire, „gestionarea mai bună” a procedurilor de azil la frontieră și introducerea unor elemente ale mecanismului de solidaritate. Dar persistă neclaritatea asupra aspectelor specifice care trebuie accelerate.

Președinta insistă pe menținerea echilibrului între solidaritate și responsabilitate, ca și între dimensiunile interne și externe care au fost stabilite în pact.

Revizuirea directivei privind returnările din 2008 este un alt subiect la ordinea zilei la Bruxelles. Propusă inițial în 2018, revizuirea textului nu a avut succes. În Parlamentul European a apărut un blocaj privind condițiile de întoarcere a minorilor neînsoțiți.

Ursula von der Leyen a primit mesajul de la miniștrii de interne în urma Consiliului JAI. Ea promite „un nou cadru legal pentru a ne consolida capacitatea de acțiune”. Sunt multe de făcut în acest domeniu, deoarece doar 20% dintre resortisanții țărilor terțe cărora li s-a ordonat să părăsească UE chiar fac acest lucru. Cifrele sunt și mai mici în Franța.

Centre de returnare în afara UE

Președinta von der Leyen propune idei concrete: digitalizarea gestionării dosarelor, recunoașterea reciprocă a deciziilor de returnare între statele membre.

Ea menționează chiar ideea controversată de "centre de returnare" în afara UE. Și aici, presiunea exercitată de Consiliu a schimbat orientările în cadrul Comisiei.

Rămâne de văzut dacă aceste propuneri vor fi suficiente pentru a-i satisface pe cei 27 sau dacă vor reaprinde tensiunile dintre țările din prima linie și celelalte. Donald Tusk pare, la rândul său, hotărât să acționeze singur, fără binecuvântarea nimănui.

(Autor: Emmanuel Berretta, Le Point; Traducere: Gabriela Sîrbu, RADOR RADIO ROMÂNIA)