Curtea Constituțională a României (CCR) discută, marți, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind „Legea fugarilor”. A fost adoptată de Camera Deputaților pe 29 noiembrie 2023 și a fost de mai multe ori amânată. Actul normativ prevede sancțiuni mai severe pentru persoanele condamnate definitiv care nu se prezintă la autorități pentru a fi încarcerate. Legea vizează nume celebre precum Sorin Oprescu, Alina Bica, Mario Iorgulescu.

Curtea Constituțională analizează „Legea fugarilor”

ICCJ a atacat la CCR Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, adoptată de Camera Deputaţilor pe 29 noiembrie 2023. În opinia Înaltei Curţi, prin această lege s-ar încălca dreptul la un proces echitabil şi cel la libertate individuală, transmite Agerpres.

Conform proiectului legislativ, persoanele condamnate definitiv care nu se prezintă la Poliție în termen de șapte zile pentru a fi încarcerate vor fi considerate evadate și riscă o pedeapsă între 6 luni și 3 ani de închisoare.

„Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la un an la cinci ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”, arată documentul.

Cazurile considerate evadare

Legea detaliază cazurile în care neprezentarea condamnaților se consideră evadare.

Pe lângă nerespectarea termenului de prezentare la Poliție, alte forme de evadare includ părăsirea locului de muncă din exteriorul locului de detenție sau încălcarea condițiilor arestului la domiciliu.

„Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii.

Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei", prevede proiectul de lege. Pedeapsa aplicată pentru evadare va fi adăugată la cea rămasă neexecutată, arată actul normativ.

Înalta Curte critică legea

Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat CCR, argumentând legea ar încălca dreptul la un proces echitabil și libertatea individuală.

Se consideră că termenul de șapte zile și riscul major de a fi considerat evadat poate limita drepturile persoanelor condamnate.

ÎCCJ subliniază, de asemenea, că aplicarea strictă a acestei legi ar putea duce la penalizarea unor indivizi care, din motive obiective, nu se pot prezenta la autorități în termenul impus.

Cazuri celebre

Printre persoanele cunoscute care ar putea fi afectate de această lege se numără Sorin Oprescu, Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România și Dragoș Săvulescu. Aceștia, deși condamnați definitiv, au reușit să părăsească România, evitând încarcerarea. Italia și Grecia sunt țările preferate de fugarii români.