Proiectul Porțile de Fier 3, în care e implicată și firma americană Bechtel, este continuat de Serbia. Hidrocentrala ar putea avea impact asupra României.

Porțile de Fier 3, un proiect sârbesc în desfășurare

Proiectul hidrocentralei cu pompaj Porțile de Fier 3 continuă și are trei scenarii de putere instalată. În această etapă, se va face o estimare a impactului noii centrale, asupra hidrocentralei dela Porțile de Fier 1. Această estimare este cerută de partea română, pentru a-și da acordul asupra proiectului.

Proiectul Djerdap 3 (Porțile de Fier 3) se află în acest moment în faza finală a studiului de fezabilitate. Costurile sale sunt estimate la miliarde de euro, iar finalizarea centralei este așteptată în 2035, potrivit Ministerului Energiei și Minelor.

„Ne așteptăm ca în următoarea lună să fie finalizată o parte suplimentară numită simulări de piață, pentru a înțelege impactul financiar al noii hidrocentrale cu pompaj asupra centralelor hidroelectrice Djerdap 1 (Porțile de Fier 1 – n.red.) pe termen lung”, a declarat secretarul de stat Veljko Kovačević pentru Euronews Serbia.

Porțile de Fier 3, o hidrocentrală reversibilă

Serbia construiește o hidrocentrală reversibilă pe Dunăre, practic o centrală hidro cu acumulare prin pompaj, cu o capacitate de 1.200, 1.800 sau 2.400 de megawați. Proiectul energetic depinde de acordul cu românii. Centrala ar urma să funcționeze în regim de trurbinare pentru a produce energie când este nevoie și în regim de pompare atunci când este exces de energie, “urcând” practic apa într-un lac de acumulare ca va fi construit mai sus.

“Cu 1 400 MW, am avea o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj pentru nevoile Serbiei, cu 1.800 MW am avea deja un proiect regional, iar ultima opțiune luată în considerare, de 2 400 MW, schimbă peisajul energetic al regiunii în ansamblu”, a explicat oficialul Ministerului Energiei și Minelor .

„Este o centrală hidroelectrică reversibilă de mare importanță pentru tranziția energetică care ne așteaptă. Tranziția energetică presupune decarbonizarea sectorului energetic. Aceasta înseamnă punerea în funcțiune a numeroase centrale solare și eoliene, o caracteristică importantă a acestor centrale fiind aceea de a avea o producție variabilă. Cineva trebuie să echilibreze această producție variabilă”, a explicat profesorul de inginerie electrică Nikola Rajaković.

Proiectul ridică o mulțime de probleme de ecosistem.

„Întrebările deschise țin de faptul că se află în parcul național, că utilizează în comun cu țările vecine România și Bulgaria apele Dunării și, în cele din urmă, de terenul pe care ar trebui să fie amplasat lacul superior care ar trebui să fie impermeabil și este necesar să îl analizăm foarte atent”, a spus Nikola Rajaković.

România pune condiții pentru realizarea proiectului sârbesc

Sebastian Burduja, a afirmat la începutul lui august, la Porţile de Fier I, că în cadrul discuţiilor cu omologul său de la Belgrad a fost abordată şi problema proiectului sârbesc Porţile de Fier III. El a subliniat că partea română nu va face niciun compromis cu privire la producţia de energie electrică de la hidrocentralele Porţile de Fier I şi II.

„Nu în ultimul rând azi a fost abordat subiectul Djerdap III (n.red.: centrală hidroelectrică aflată în pre-construcţie la graniţa dintre Serbia şi România), o centrală cu acumulare prin pompaj pe teritoriul Serbiei, fiind la un nivel preliminar de studiu de prefezabilitate. Partea sârbă a lucrat cu compania americană Bechtel care a făcut acest studiu de prefezabilitate şi acum o săptămână au prezentat date preliminare referitorare la această investiţie şi un posibil impact asupra infrastructurii de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II”, a spus ministrul Mediului și Energiei.

Hidrocentralele românești Porțile de Fier nu vor avea de suferit datorită proiectului sârbesc

Ministrul Mediului și Energiei, Sebastian Burduja spune că Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2 nu vor avea de suferit datorită proiectului sârbesc.

„Sub nicio formă nu dorim să aibă de suferit producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II. Fiind o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, înţelegem importanţa ei, rolul ei în asigurarea unor servicii de sistem de echilibrare, dar nu vom face niciun compromis de la producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II”, a mai spus ministrul energiei.

Serbia și România exploatează în comun cele două centrale hidroelectrice pe Dunăre, la Porțile de Fier I și II. Centralele aflate pe teritoriul României au o putere instalată de 1.164 MW (Porțile de Fier I) și de 251 MW (Porțile de Fier 2).