Dinicu Golescu, două secole de la debutul călătoriei care a creat România Modernă. Însemnarea călătoriei mele a apărut în 1826.

În 1824, un boier român lua calea Apusului. Căuta școli pentru cei trei fii ai săi, Nicolae, Radu, Ștefan și Alexandru, dar și pentru fiul fratelui său mai mare, Alexandru. Ca să nu fie încurcați, Alexandru C. Golescu era numit Albul iar Alexandru G.Golescu, Arăpilă.

Dinicu Golescu - drumul inițiatic. Inițierea în Francmasonerie

Dinicu Golescu s-a născut la 7 februarie 1777, la Golești, Muntenia sub numele Constantin Radovici, fiind fiul boierului Radu-Răducanu din Golești și al Zoiței Goleasca, născută Florescu.

În 1804, a luat-o de soție pe Zoe (Zinca) Farfara, fiica unui ispravnic din Craiova, boierul Alexandru Farfara. El era căsătorit cu Dumitrana Pârșcoveanu. Au avut împreună trei băieți și o fată. Dinicu Golescu pornește la drum la 1824. Pleacă prin Ardeal, spre Ungaria, Austria, ajunge în Elveția, apoi prin nordul Italiei, prin Slovenia de azi, ajunge în Ungaria, Banat și de aici în Muntenia. A călătorit de trei ori în anul 1824, 1825 și 1826. În acest din urmă an, a publicat la Buda, în scrierea chirilică românească lucrarea „Însemnarea Călătoriii Meale - Constantin Radovici din Golești.

Lucrarea descrie imensul decalaj dintre Țara Românească și celelalte state vizitate, mai ales Elveția. Aici este inițiat în Francmasonerie. Întors acasă, trece la treabă. Construiește școala de la Golești. Apoi decide să edifice lângă Biserica Kretzulescu o casă cu etaj. Pe locul ei, azi este Palatul Regal. La parter, făcuse o bibliotecă unde se puteau citi „jurnaluri” apusene. Alături de Ion Heliade Rădulescu înființează Societatea Literară Română, în fapt, un paravan pentru o lojă francmasonică.

Dinicu Golescu și Zinca Goleasca - „părinții unui guvern”

Dacă Arăpilă, nepotul a fost prim-ministru, ministru de externe și de finanțe, Nicolae, Alexandru și Ștefan au ocupat portofolii ca externele, apărarea, internele, instrucțiunea publică. Nicolae Golescu a fost de două ori Locontenent Domnesc la 1848 și 1866. Radu, singurul rămas militar de carieră, era colonel la 1848, comandând în ziua Bătăliei de pe Dealul Spirii, Garnizoana Bucureștilor. În cinstea lui, azi, este numit Batalionul 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu”, continuator al tradiției militare a Regimentului 2 de la 1848, comandat direct de către colonelul Golescu.

Moartea boierului cărturar  - 5 octombrie 1830

Boierul cărturar lucra alături de fratele său la harta ocupațiilor din Țara Românească. Holera care a afectat Bucureștii, ca urmare a Războiului Ruso-Turc încheiat cu Pacea de la Adrianopol din 1829, nu l-a iertat pe marele cărturar care a închis ochii la 5 octombrie 1830.

În București, a avut o moșie imensă. Pornea de la Carrefour Orhideea (nepoata lui Zoe Racoviță a amenajat acolo o seră de orhidee, de unde și numele), cuprindea cartierul Regie (casele de la fabrica de tutun Belvedere a Regiei, construite o dată cu fabrica de boieroaica Zoe Racoviță au fost date muncitorilor). Continua cu spațiul dintre Gara Basarab și București Nord și se termina la intersecția dintre actuala stradă Mircea Vulcănescu și Bulevardul Dinicu Golescu la grupul statuar dedicat marelui boier.